Participarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la reuniunea miniştrilor de externe din statele membre ale UE (CAE)

Participarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la reuniunea miniştrilor de externe din statele membre ale UE (CAE)

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat luni, 21 martie 2022, la reuniunea miniştrilor de externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe/CAE, care a avut loc la Bruxelles.

Agenda discuţiilor a inclus următoarele teme: cele mai recente evoluţii ale situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre, generate de agresiunea rusă ilegală asupra Ucrainei, şi identificarea modalităţilor prin care UE poate acorda un sprijin imediat şi substanţial pentru R. Moldova, în cadrul unui schimb de opinii cu ministrul afacerilor externe al R. Moldova, Nicu Popescu. Pe agenda reuniunii au figurat, de asemenea, şi ultimele evoluţii privind situaţia din Mali.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu, alături de alţi omologi din state membre UE, a participat la un mic dejun informal de lucru cu ministrul de externe al Republicii Macedonia de Nord, Bujar Osmani.

În ceea ce priveşte agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat faptul că, pe fondul evoluţiilor tot mai îngrijorătoare din teren, este important ca eforturile europene să se concentreze asupra acţiunilor care pot avea un efect concret şi imediat asupra situaţiei umanitare. A arătat că este foarte necesară sprijinirea eforturilor de protejare a civililor, inclusiv prin crearea de coridoare umanitare. Ministrul Aurescu a arătat că UE trebuie să continue să condamne şi să expună public atacurile contra civililor şi a obiectivelor civile.

Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat speranţa că negocierile în curs între Ucraina şi Federaţia Rusă vor conduce la rezultate concrete. În acelaşi timp, a subliniat însă că, pentru a dovedi buna credinţă în negocieri, Rusia trebuie să înceteze, în prealabil, operaţiunile militare.

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea continuării gestionării, de o manieră cât mai eficientă, a situaţiei umanitare şi a fluxului de persoane care fug de agresiunea rusă. A prezentat cele mai recente măsuri adoptate de România în acest sens, inclusiv prin intermediul hub-ului umanitar de la Suceava, operaţional din 9 martie, fiind deschis spre utilizare tuturor statelor şi partenerilor. A menţionat continuarea eforturilor României de a oferi asistenţă tuturor persoanelor care sosesc în ţara noastră din Ucraina. A amintit şi crearea coridoarelor verzi care permit preluarea refugiaţilor de la frontiera moldo-ucraineană şi aducerea lor direct în România, ceea ce uşurează eforturile autorităţilor din R. Moldova.

S-a referit şi la necesitatea menţinerii unei presiuni crescute asupra Rusiei şi Belarusului, prin adoptarea de noi sancţiuni în coordonare cu aliaţii, care ar putea avea un impact semnificativ asupra acestor state, şi continuarea eforturilor coordonate de izolare a Rusiei în diverse instituţii multilaterale, inclusiv financiare. A salutat, în acest sens, agrearea, de către miniştrii europeni, a principiilor privind Rusia şi Belarus în cadru multilateral.

De asemenea, şeful diplomaţiei române a accentuat importanţa combaterii mai eficiente a propagandei de război şi dezinformării Rusiei prin valorificarea mai eficientă a resurselor şi capacităţii UE de comunicare strategică

În marja reuniunii, a avut loc o discuţie a miniştrilor europeni de externe cu ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu. Discuţia a avut loc în urma unei propuneri anterioare a României, într-un moment marcat de impactul puternic al crizei din Ucraina asupra economiei şi cetăţenilor din Republica Moldova.

În intervenţia sa, ministrul român al afacerilor externe (care, la solicitarea omologului austriac, a vorbit şi în numele Austriei) a exprimat aprecierea deosebită pentru eforturile depuse de autorităţile de la Chişinău în gestionarea refugiaţilor din Ucraina şi a subliniat solidaritatea şi sprijinul UE faţă de Republica Moldova. Totodată, a evidenţiat demersurile active ale României de sprijinire a Republicii Moldova, în linie cu măsurile în sprijinul autorităţilor din această ţară propuse în scrisoarea comună transmisă recent împreună cu ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, către Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, şi către comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, Oliver Varhelyi.

Pe palierul umanitar, ministrul de externe Bogdan Aurescu a precizat că UE şi statele membre trebuie să ofere în continuare ajutor Republicii Moldova, fiind avute în vedere posibilităţi de relocare a refugiaţilor în statele membre pentru a reduce presiunea asupra Republicii Moldova. Din punct de vedere financiar, ministrul Bogdan Aurescu s-a referit la pachetul de asistenţă macro-financiară, în curs de aprobare, şi a subliniat necesitatea realizării tuturor demersurile pentru a lua în considerare situaţia de urgenţă.

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a anunţat că România va co-organiza la 5 aprilie, la Berlin, alături de Germania şi Franţa, o conferinţă internaţională menită a stimula sprijinul internaţional pentru Republica Moldova. Conferinţa, care va fi co-prezidată de miniştrii de externe român, german şi francez, va lansa Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova („Moldova Support Platform”), precum şi un apel pentru donaţii din partea statelor membre UE, G7, a instituţiilor financiare internaţionale şi a altor state şi organizaţii. Conferinţa va crea cinci grupuri de lucru în domenii unde Republica Moldova are nevoie de sprijin: refugiaţi, energie, financiar/economie, managementul frontierelor, anticorupţie.

În domeniul conectivităţii energetice, şeful diplomaţiei române a salutat sincronizarea Ucrainei şi R. Moldova la reţeaua electrică europeană pe 16 martie şi a arătat că sunt necesari, totodată, paşi în ceea ce priveşte consolidarea acesteia şi diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz a Republicii Moldova. A reamintit, în context, finalizarea recentă a gazoductului Iaşi-Chişinău şi a subliniat rolul important pe care acesta îl poate juca în diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz a Republicii Moldova, subliniind că, în acelaşi timp, sunt necesare demersuri pentru a extinde conectivitatea în interiorul Republicii Moldova care să permită valorificarea deplină a acestui gazoduct.

În ceea ce priveşte managementul frontierelor Republicii Moldova, ministrul de externe Aurescu a făcut referire la sprijinul acordat prin intermediul EUBAM şi FRONTEX şi a subliniat necesitatea de a consolida în continuare rezilienţa Republicii Moldova, menţionând sprijinul acordat sub egida Facilităţii Europene pentru Pace (EPF).

Totodată, ministrul român de externe a exprimat sprijinul puternic al României pentru perspectiva europeană a Republicii Moldova, cererea de aderare a acestui stat la UE reprezentând un prim pas dintr-un proces laborios, şi a exprimat convingerea că demersul va reprezenta un stimulent suplimentar pentru Republica Moldova în continuarea reformelor.

În marja CAE, a avut loc o discuţie cu ministrul de externe al Republicii Macedonia de Nord, Bujar Osmani, pentru identificarea de modalităţi de sprijin din partea UE în vederea continuării reformelor, precum şi pentru a discuta perspectiva europeană a acestei ţări, inclusiv în lumina evoluţiilor recente din Ucraina. Cu acest prilej, ministrul de externe Bogdan Aurescu a subliniat importanţa strategică a Balcanilor de Vest, mai ales în actualul context al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, şi a reiterat importanţa integrării europene a statelor din Balcanii de Vest. În acest context, a reafirmat sprijinul României pentru deschiderea cât mai curând a negocierilor de aderare a Republicii Macedonia de Nord şi Albaniei la UE.

În ce priveşte punctul privind Mali, poziţia României este de a rămâne implicată în Sahel, fiind necesară adaptarea la realităţile din teren. Ţara noastră sprijină suspendarea activităţilor de instruire ale misiunii UE de instruire în Mali (EUTM Mali). De asemenea, este importantă menţinerea deschisă a canalelor diplomatice, pentru a facilita detensionarea situaţiei şi a exercita presiuni asupra autorităţilor maliene în vederea reducerii la minimum a perioadei de tranziţie în Mali. Partea română este deschisă pentru redefinirea angajamentului UE în Mali, cu precădere în planul securităţii şi stabilizării, luând în considerare noile realităţi din regiune şi fondurile UE disponibile.

Ministrul Bogdan Aurescu participă luni, în continuarea CAE, la reuniunea comună a miniştrilor afacerilor externe şi miniştrilor apărării din statele membre UE, în format jumbo, în cadrul căreia urmează să fie discutat documentul fondator al Busolei Strategice a UE.