Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a deschis Conferinţa „15 ani de la aderarea României la UE. Contribuţia României la UE şi rolul său în consolidarea Uniunii”

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a deschis Conferinţa „15 ani de la aderarea României la UE. Contribuţia României la UE şi rolul său în consolidarea Uniunii”

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a deschis Conferinţa „15 ani de la aderarea României la UE. Contribuţia României la UE şi rolul său în consolidarea Uniunii”

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a deschis luni, 9 mai 2022, Conferinţa „15 ani de la aderarea României la UE. Contribuţia României la UE şi rolul său în consolidarea Uniunii”, organizată în format hibrid la Centrul InfoEuropa al Ministerului Afacerilor Externe, cu ocazia Zilei Europei şi a împlinirii, în 2022, a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.

Alături de ministrul afacerilor externe, în deschiderea evenimentului au luat cuvântul Luminiţa Odobescu, consilier prezidenţial pentru afaceri europene, Laurence Auer, ambasadorul Republicii Franceze în România – reprezentând preşedinţia în exerciţiu a Consiliului Uniunii Europene, şi Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Au participat la eveniment şefi de misiune şi reprezentanţi ai statelor membre UE în România, precum şi şefi de misiune ai statelor candidate la Uniunea Europeană, respectiv ai statelor care au depus recent cererile de acordare a statutului de candidat – Ucraina, Republica Moldova şi Georgia.

A doua parte a evenimentului a prilejuit un schimb de idei între formatori de opinie şi actuali şi foşti oficiali români participanţi la procesul de aderare a României la UE. Au participat Lazăr Comănescu, fost reprezentant permanent al României pe lângă UE (2001-2008), Mihnea Ioan Motoc, fost reprezentant permanent al României pe lângă UE (2008-2015), Iulia Matei, actualul reprezentant permanent al României pe lângă UE, Leonard Orban, fost comisar european pentru multilingvism şi fost negociator-şef pentru aderarea la UE, precum şi prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, preşedinte al Consiliului de Administraţie al Institutului European din România.

Cu prilejul evenimentului, directorul general al Romfilatelia, Cristina Popescu, a făcut o scurtă prezentare a demersului filatelic realizat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, care marchează, într-o manieră simbolică, împlinirea celor 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.

Intervenţia ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în cadrul evenimentului este disponibilă, în format video, aici: https://www.mae.ro/node/58552.

Transmitem, mai jos, transcrierea intervenţiei ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la Conferinţa „15 ani de la aderarea României la UE. Contribuţia României la UE şi rolul său în consolidarea Uniunii”:

„Doamnelor şi domnilor ambasadori, doamnă consilier prezidenţial,

Vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia noastră la evenimentul dedicat împlinirii, pe de o parte, a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, dar în acelaşi timp dedicat Zilei Europei, unităţii şi solidarităţii europene la care ţara noastră contribuie astăzi din postura de stat membru cu drepturi depline, matur şi responsabil.

A trecut suficient timp cât să putem realiza un bilanţ relevant al drumului nostru european, al tuturor etapelor pe care le-am parcurs, ca societate, de la momentul aderării României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, care rămâne un reper fundamental al istoriei noastre, dar suficient de puţin timp aşa încât să păstrăm vii amintirile întregului proces de aderare şi, în acelaşi timp, ale valorii sale transformatoare. Marcăm, astăzi, acest moment aniversar împreună cu colegi şi prieteni care, în diferite ipostaze, au contribuit nemijlocit şi chiar decisiv, de-a lungul anilor, la pregătirea şi la succesul drumului european al ţării noastre.

Vreau să salut şi colaborarea dintre Ministerul Afacerilor Externe şi Romfilatelia, pentru realizarea albumului filatelic dedicat împlinirii a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, pe care doamna director Popescu îl va prezenta ceva mai târziu.

Ziua Europei coincide în acest an şi cu încheierea lucrărilor Conferinţei privind viitorul Europei, care se desfăşoară chiar acum, în timp ce noi vorbim, la Strasbourg, un exerciţiu amplu de consultare a cetăţenilor europeni, inclusiv a cetăţenilor români. Mai mult ca oricând, contextul internaţional deosebit de dificil ne îndeamnă la o reflecţie asupra a ceea ce a adus cu sine apartenenţa la Uniunea Europeană pentru România şi pentru cetăţenii români. Forţa parcursului european al României decurge din faptul că acesta a reprezentat şi reprezintă în continuare un adevărat proiect de ţară reformator.

Cei care au fost direct implicaţi în negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană ştiu cât de complex a fost acest obiectiv, resursele ample pe care le-a antrenat pregătirea noastră internă, eforturile depuse pentru ca România să devină parte a unui spaţiu democratic de valori comune, de care cetăţenii români au fost ţinuţi departe prin evoluţiile istorice de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Din păcate, în prezent, evoluţiile tragice din vecinătatea noastră imediată ne aduc aminte, în mod brutal, că atingerea acestui ideal al apartenenţei la Uniune a reprezentat şi reprezintă, pentru România şi pentru cetăţenii săi, alături, desigur, de apartenenţa la NATO, singura opţiune şi garanţie a dezvoltării durabile în pace, democraţie, securitate şi prosperitate.

Ultimii 15 ani au adus o schimbare profundă în societate, în plan economic, în plan social, al libertăţii de a circula, de a munci, de a învăţa într-un spaţiu definit de statul de drept, de principiile şi regulile europene. După aderarea propriu-zisă, România a continuat un parcurs accelerat de reforme şi transformări intense, iar cetăţenii români au beneficiat direct de avantajele apartenenţei noastre la Uniunea Europeană. Astăzi, mecanismele europene inovatoare de redresare economică şi consolidare a rezilienţei Uniunii şi a Statelor Membre ne conferă, împreună cu dubla tranziţie ecologică şi digitală, cadrul necesar pentru a atinge obiective importante de dezvoltare.

Aşa cum au arătat dezbaterile Conferinţei asupra viitorului Europei, cetăţenii români susţin o Uniune Europeană consolidată şi unitară, necesitatea unei Uniuni mai reziliente în plan intern şi extern, îşi doresc o Uniune Europeană solidă, sigură, eficientă şi care să ofere în continuare premisele pentru bunăstare şi securitate. De altfel, un sondaj din luna ianuarie a acestui an arată că majoritatea covârşitoare a românilor, 77%, consideră că România ar trebui să se îndrepte către vest, din punctul de vedere al alianţelor politice şi militare, adică către Uniunea Europeană, către NATO, către Statele Unite. În plus, conform aceluiaşi sondaj, peste 63% dintre cei intervievaţi, faţă de 57,8% în luna septembrie 2021, cred că România se dezvoltă mai bine economic în interiorul Uniunii Europene, iar 73% dintre respondenţi sunt de părere că este în interesul naţional ca România să rămână în Uniunea Europeană.

Această susţinere pentru proiectul european demonstrează clar faptul că, pentru România şi pentru marea majoritate a cetăţenilor români, beneficiile integrării europene sunt apreciate la adevărata lor valoare, iar Uniunea Europeană nu este o noţiune abstractă. Este datoria noastră să continuăm, cât mai eficient, să explicăm aceste beneficii pentru toţi cetăţenii români.

În cazul evoluţiilor macroeconomice, progresul României este unul clar. Concret, aderarea noastră la Uniunea Europeană a însemnat şi accesarea de fonduri europene care au contribuit vizibil la modernizarea României. Din 2007 şi până la finalul anului trecut, România a beneficiat de 66,2 miliarde de euro, iar apartenenţa la Uniunea Europeană a însemnat creşterea PIB-ului României şi a nivelului de trai în general.

Însă dincolo de orice fel de statistici, studii sau analize menite să măsoare impactul aderării în indicatori macroeconomici, pentru cetăţeni aderarea a însemnat, în primul rând, posibilitatea de a lucra şi studia în Uniunea Europeană. Sute de mii de tineri români au participat în programul Erasmus, mobilitatea studenţilor fiind unul dintre cele mai apreciate beneficii ale apartenenţei la Uniune. De asemenea, cetăţenii români care lucrează în statele membre ale Uniunii Europene sunt bine integraţi, sunt apreciaţi pentru meseriile lor fie că vorbim de ingineri, de medici, de IT-işti, de şoferi, de constructori sau de alte profesii. Ca atare, conexiunea şi legătura noastră cu celelalte state membre are o componentă umană puternică, fiind poate şi cea mai importantă dintre toate.

Din punctul de vedere al contribuţiei noastre la proiectul european, este evident că apartenenţa la Uniune nu presupune doar beneficii, dar şi obligaţii, responsabilităţi şi o continuă implicare în procesul decizional şi în acţiunile în plan extern ale Uniunii Europene, mai ales în vecinătatea noastră directă. Progresul proiectului european nu este responsabilitatea unilaterală a instituţiilor europene sau doar a unora dintre statele sale membre, ci este responsabilitatea tuturor acestora şi solicită o dinamică în care şi noi oferim, la rândul nostru, din resursele, din energia şi din viziunea noastră.

România, ca stat membru al Uniunii, contribuie şi va continua să contribuie în mod consistent prin viziune, prin expertiză, prin voinţă de a acţiona în solidaritate pentru binele general european, dar şi al partenerilor Uniunii. România a dovedit că este un stat membru dedicat Uniunii Europene şi care contribuie activ la politicile Uniunii, atât la conturarea lor conceptuală, cât şi la aplicarea lor, fie că vorbim de aspecte economice, sociale, de mediu, de tranziţie digitală, de avansare a extinderii de rolul Uniunii Europene în vecinătate sau la nivel global.

Ca expresie a acestei maturităţi ca stat membru, România a gestionat cu succes prima sa Preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului 2019, cu succese şi realizări notabile.

Pandemia de COVID-19 şi situaţia actuală de criză securitară din regiunea Mării Negre, care afectează securitatea europeană şi euroatlantică, au demonstrat că forţa Uniunii Europene constă în unitate şi solidaritate. Aceste principii au stat la baza fondării Uniunii şi rămân în continuare valabile în aceste momente de criză. Din acest punct de vedere, România a dovedit că este un partener de încredere şi consecvent atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi în relaţia cu Vecinătatea Estică. Contribuţia noastră substanţială la gestionarea situaţiei de criză generate de războiul ilegal al Rusiei contra Ucrainei a evidenţiat şi mai mult potenţialul acţiunii noastre şi rolul nostru în plan regional.

Este o perioadă complicată, dramatică pentru mulţi europeni, o perioadă în care nevoia de pace şi de securitate este mai evidentă decât oricând. Este fără îndoială un moment de cotitură în istoria Europei, iar acţiunea amplă şi decisivă fără precedent demarată de Uniunea Europeană, măsurile de sprijin adoptate de statele membre, primirea cu braţele deschise a refugiaţilor care fug din calea războiului, asistenţa continuă şi multidimensională acordată Ucrainei, victimă a invaziei ilegale şi imorale a Rusiei, sunt definitorii pentru spiritul european.

România contribuie, după cum ştiţi, substanţial la acest efort de gestionare a situaţiei de la frontiera externă a Uniunii şi primirea de refugiaţi. De la începutul acestui conflict, România a oferit sprijin direct refugiaţilor care au intrat şi au traversat sau au rămas în ţara noastră, peste 927.000, mai ales femei şi copii, celor care au ales să rămână în România, peste 89.000, şi care se bucură de beneficii sociale şi de un loc sigur unde vor fi primiţi şi protejaţi oricât va fi nevoie.

Hub-ul umanitar de la Suceava a devenit un punct important pe harta măsurilor europene de sprijin al refugiaţilor – au fost trimise în Ucraina peste 35 de convoaie umanitare din state membre precum Italia, Austria, Franţa, Bulgaria, Slovenia, Cipru sau Grecia. Implicarea deosebită a cetăţenilor români care, de la izbucnirea conflictului, au acţionat cu solidaritate şi empatie în ajutorul refugiaţilor, este în acelaşi timp şi o expresie nemijlocită a spiritului european autentic al românilor.

Modul în care România a gestionat situaţia refugiaţilor veniţi din Ucraina este încă un argument puternic că ţara noastră acţionează deja ca un stat membru Schengen şi că merită să se alăture de jure spaţiului de liberă circulaţie.

În actualul context de criză, statele asociate din vecinătatea Uniunii au arătat că doresc să se dezvolte în pace şi securitate, în conformitate cu valorile europene. Din această perspectivă, depunerea de către Ucraina, Republica Moldova şi Georgia a cererilor de aderare la Uniunea Europeană arată voinţa fermă a acestor state de a face parte din Uniune, un obiectiv pe care România îl sprijină cu putere. Ele se adaugă celorlalte state din Balcanii de Vest, aflate deja în diverse stadii ale procesului de aderare, un proces care trebuie dinamizat şi dus la bun capăt.

Amintind de Republica Moldova, aş dori să salut o dată în plus modul exemplar în care această ţară gestionează valul masiv de refugiaţi din Ucraina. Astfel, Republica Moldova a arătat că este un stat cu veritabilă vocaţie europeană şi care se identifică cu valorile care se află la baza Uniunii Europene – demnitatea umană, libertate, democraţie, egalitate, stat de drept şi drepturile omului. Ţara noastră vecină are însă nevoie de sprijinul multidimensional al Uniunii şi al statelor membre, pentru a continua să facă faţă acestei crize şi provocărilor cu care din păcate se confruntă. România va continua să întreprindă demersuri energice vizând accelerarea sprijinului instituţiilor europene şi statelor membre pentru obiectivul strategic al Republicii Moldova, al Ucrainei şi Georgiei de a deveni membri ai Uniunii Europene.

Războiul cumplit care se poartă în apropierea graniţelor noastre estice, cu atâtea victime nevinovate din rândul civililor – victime ale crimelor de război, crimelor contra umanităţii şi de genocid comise de trupele ruse – ne arată, din nou, cât de important este să continuăm să ne întărim rezilienţa strategică, atât în interiorul ţării, cât şi la nivelul Uniunii Europene şi împreună cu partenerii noştri în cadrul alianţelor şi parteneriatelor regionale şi internaţionale din care facem parte în mod activ. De asemenea, conştientizăm încă o dată importanţa întăririi capacităţii Uniunii Europene de a proiecta în vecinătatea sa valorile sale fundamentale.

Pentru o Uniune mai rezilientă la nivel global, în plan securitar, este nevoie şi de o relaţie transatlantică puternică, de dezvoltare a interoperabilităţii capabilităţilor şi mobilizarea eforturilor în deplină complementaritate cu NATO. Relaţia transatlantică şi parteneriatul strategic al Uniunii Europene cu NATO reprezintă cheia depăşirii unor astfel de provocări majore precum cele din aceste luni.

Doamnelor şi domnilor,

La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană şi într-un context geopolitic, economic şi uman atât de dificil, apartenenţa României la Uniune, alături de apartenenţa noastră la NATO, are o valoare strategică, o valoare strategică pentru România care este intrinsec legată de proiectul nostru de dezvoltare pe termen lung.

Reuşitele Uniunii Europene au la bază acţiunea comună a instituţiilor europene, a statelor membre, a cetăţenilor Uniunii. Ca urmare, avem datoria de a consolida împreună proiectul european, ca moştenire esenţială pentru generaţiile care vin.

În astfel de momente, România este pe deplin conştientă că trebuie să continue să acţioneze cu toată hotărârea şi cu toate resursele sale pentru ca proiectul european să fie tot mai solid, să ofere în continuare prosperitate şi securitate cetăţenilor săi şi să proiecteze în vecinătate valorile care o definesc – democraţie, libertate, solidaritate.

La mulţi ani, Europa! La mulţi ani, România în Uniunea Europeană!

Vă mulţumesc”.

Direcţia Purtător de Cuvânt şi Relaţii cu Mass-media


Urmareste CriticNational.ro pe FACEBOOK.COM

Distribuie articolele noastre si intra in comunitate. Daca ai un comunicat sau o stire, trimite-o acum pe [email protected]

loading...
Author: criticnational

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.