Perioada electorală pentru prezidențialele din 1 noiembrie abia de a început, însă analiștii politici deja prognozează o confruntare „la cuțite” printre candidații la șefia statului. Alegătorul, pe lângă faptul că va fi pus la grea încercare pentru a înțelege cui să-i dea votul, se mai confruntă și cu un val de știri false și teorii ale conspirației despre COVID-19. Despre dezinformare pe timp de pandemie și în ajun de prezidențiale discutăm cu Nicolae Țîbrigan, expert în cadrul Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS).
Nicolae Țîbrigan: „Specialiștii în domeniu au încercat să explice de ce este popular acest fenomen al dezinformării – și nu vorbim doar despre COVID – și au ajuns la concluzia că se pot cumula trei condiții de bază. În primul rând, vorbim despre capacitatea limitată de prelucrare analitică, reflexivă a fiecărui individ în parte, capacitatea de a procesa cantitatea aceasta imensă de informație. Experimentele au arătat că, în ceea ce privește dezinformările pe tema coronavirsului, acestea circulă online cu viteza de zece ori mai mare decât postările și comunicatele oficiale ale instituțiilor. Și nu în ultimul rând, e cantitatea enormă de informație la care suntem expuși zilnic, adică așa-numitul „bombardament informațional” sau, așa cum l-a denumit Organizația Mondială a Sănătății, „infodemia”. Practic, datele arată că, în prezent, cantitatea de informații disponibile e de cinci ori mai mare decât informațiile cumulate în 1986. Zilnic, fără să ne dăm seama, consumăm o cantitate de informație echivalentă cu 34 de gigabytes sau cu 100 de mii de cuvinte.
Toți acești factori cumulați creează și o anumită predispoziție a oamenilor, și aici vorbim inclusiv de acei negaționiști a coronavirsului de a gândi în baza unor scurtături mintale, anihilând, în același timp, orice argumente de tip rațional (…)