– „Ultima ţigară a lui Fondane” – spectacol online în interpretarea Teatrului Karov din Tel Aviv
– Proiecţia online a documentarului „Gesturi de rezistenţă” de Olga Ştefan
În seara zilei de 8 octombrie 2020, ICR Tel Aviv a marcat Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului din România printr-un eveniment organizat sub egida Ambasadei României în Israel şi în colaborare cu A.M.I.R. (Organizaţia Israelienilor Originari din România) şi Teatrul Karov din Tel Aviv. Evenimentul a constat în punerea în scenă şi difuzarea în premieră, pe pagina de Facebook şi canalul oficial de YouTube al ICR Tel Aviv, a piesei „Ultima ţigară a lui Fondane”, de Cătălin Mihuleac, care descrie ultimele ore din viaţa poetului român de origine evreiască Benjamin Fondane (Fundoianu), pe numele său real Benjamin Wechsler. Discuţiile imaginare ale lui Fondane cu stafia unchiului său, dr. A. Steuerman, decedat cu decenii în urmă, sunt învăluite metaforic în norii ultimei ţigări fumate de Fondane, înainte de execuţia sa de la Auschwitz.
Premiera piesei „Ultima ţigară a lui Fondane” a fost precedată de intervenţiile lui: E.S. Radu Ioanid, ambasadorul României în Israel; Micha Harish, preşedintele A.M.I.R.; Robert Singer, centrul de educaţie evreiască ORT – preşedintele Comitetului Director.
Referindu-se la cazurile particulare ale satelor Cârlibaba Nouă şi Cârlibaba Veche, E.S. Radu Ioanid, ambasadorul României în Israel, a menţionat că anul acesta se împlinesc 79 de ani de la deportările în Transnistria şi 76 de ani de la deportările din Transilvania de Nord. Ambasadorul Ioanid a subliniat importanţa activităţii derulate de Institutul Elie Wiesel, care contribuie la educaţia privind Holocaustul, la combaterea antisemitismului şi organizarea de evenimente comemorative.
În continuarea programului, Micha Harish, preşedintele A.M.I.R., a salutat iniţiativa ICR Tel Aviv de a organiza un astfel de eveniment de Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului din România. Totodată, acesta a subliniat că înainte de anul 2000 nu se ştiau foarte multe lucruri referitoare la Holocaustul din România, situaţie care s-a schimbat odată cu publicarea Raportului Comisiei Wiesel. De asemenea, Micha Harish a menţionat rolul jucat de A.M.I.R. pentru prezervarea memoriei.
Robert Singer, preşedintele Comitetului Director al Centrului de educaţie evreiască ORT, a cărui familie este originară din Cernăuţi, a pus accentul pe importanţa educării noii generaţii şi a informării publicului larg privind existenţa istorică a Holocaustului. Citâdu-l pe Elie Wiesel „opusul iubirii nu este ura, ci indiferenţa”, Robert Singer şi-a exprimat speranţa într-un viitor şi o societate mai bune şi mai tolerante.
Premiera piesei „Ultima ţigară a lui Fondane” (autor: Cătălin Mihuleac, traducere în limba ebraică: Sylvia Herşcovici) – spectacol în limba ebraică cu subtitrare în limba română, în interpretarea actorilor Teatrului Karov din Tel Aviv (regia: Dorit Nitai-Neeman, distribuţia: Yoav Sadowsky şi Martin Blumenfeld) – a avut loc pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv şi pe canalul oficial de YouTube al ICR Tel Aviv, urmată fiind de o sesiune de întrebări şi răspunsuri. Moderată de directorul ICR Tel Aviv, Martin Salamon, sesiunea de Q&A i-a avut ca invitaţi pe Dorit Nitai-Neeman, regizor şi director al Teatrului Karov, Cătălin Mihuleac, autorul piesei (cu o înregistrare audio), şi actorii Martin Blumenfeld şi Yoav Sadowsky.
Vorbind despre piesă, Dorit Nitai-Neeman, regizor, a precizat că în realizarea interacţiunii între cele două personaje a avut în vedere ca acestea să nu se atingă, „mereu conversăm cu personaje/persoane care sunt importante pentru noi, dar acestea nu există fizic în acel moment. Unde se află ele în momentul prezent? Oare sunt lângă noi sau sunt în imaginaţia noastră? – astfel conversaţia lui Fondane cu Adolph trebuia să reflecte acest lucru, această stare. Ultima ţigară a lui Fondane este de fapt acesta, el se consumă pe sine precum o ţigară, libertatea lui de a fuma este ultima libertate care i-a mai rămas”.
Tot la libertate s-a referit Dorit, făcând apel la crezul artistic care i-a fost transmis de tatăl său, Nicu Nitai: „teatrul nu este o chestiune de muncă, ci o chestiune de viaţă şi de moarte”; în aceste vremuri de restrişte „ne revoltăm prin a continua să creem”.
Yoav Sadowski, actor al Teatrului Karov şi membru al tinerei generaţii de artişti, a mărturisit că „a juca acest rol înseamnă a crea o legătură artistică şi personală cu personalitatea care se află în spatele personajului”, Benjamin Fondane fiindu-i deja cunoscut actorului israelian din cadrul seriei „Poezia bate pandemia” – campanie online de poezie românească recitată în limba ebraică, care a reprezentat pentru acesta un moment în care „i-am cercetat biografia şi am descoperit un om minunat, din punct de vedere al creaţiei artistice.”
Martin Blumenfeld a adăugat că „o parte importantă din biografia lui Fondane a fost reprezentată de oraşul Iaşi”, […] Iaşiul este un oraş special, care a dat culturii române multe personalităţi reprezentative”, iar vorbind despre rolul care i-a fost atribuit, acesta a precizat că „nu a fost uşor să interpretez acest rol, însă regizorul Dorit Nitai-Neeman a reuşit să realizeze scopul acestei piese”.
Autorul piesei, Cătălin Mihuleac, a dramatizat povestirea cu acelaşi titlu la solicitarea ICR Tel Aviv, special pentru a fi prezentată cu ocazia Zilei Naţionale de Comemorare a Holocaustului din România. Mihuleac este unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi prozatori români. Volumele sale „America de peste pogrom” (2014, apărut şi în traducere în limbile germană şi franceză), „Ultima ţigară a lui Fondane” (2016) şi „Deborah” (2019) fac parte dintr-un proiect mai amplu al autorului, ce are drept scop restituirea literară a multiplelor faţete ale istoriei evreilor din România.
De asemenea, în perioada 10-12 octombrie 2020, ICR Tel Aviv organizează o serie de proiecţii online ale documentarului „Gesturi de rezistenţă” în colaborare cu platforma „Viitorul Memoriei” fondată de Olga Ştefan.
„Gesturi de rezistenţă” este un film documentar care aduce împreună mărturiile personale de rezistenţă antifascistă, în diferite forme, ale unora dintre ultimii supravieţuitori ai Holocaustului din România, Republica Cehă şi Slovacia: „capitolul 1: Rezistenţa armată”; „capitolul 2: Rezistenţa civilă / politică”; „capitolul 3: Rezistenţa prin artă”; „capitolul 4: Rezistenţa prin solidaritate”.
Seria de proiecţii se va încheia luni, 12 octombrie, cu o sesiune de Q&A în limba engleză, moderată de directorul ICR Tel Aviv, la care vor participa realizatoarea filmului, Olga Ştefan, şi criticul israelian de film Dan Romaşcanu.
Comemorată anual, Ziua Naţională a Victimelor Holocaustului din România aduce în conştiinţa publică evenimentele din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, care au schimbat în mod tragic vieţile membrilor comunităţilor evreieşti şi rome din România acelei perioade. Prin Hotărârea de Guvern nr. 672/2004, ziua de 9 octombrie (dată ce marchează începutului deportărilor evreilor în Transnistria, în anul 1941), a fost aprobată pentru comemorarea oficială, în plan naţional, a Zilei Holocaustului din România.