PEŞEDINTE UDMR CLUJ ŞI CANDIDAT LA PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCĂ
Bună ziua! Nu vă cunosc personal şi am fost surprins neplăcut să văd cum instituţia pe care o conduc a fost târâtă fără voia ei, prin programul dumneavoastră electoral, într-un scandal cu tentă politică. Dar cum eu şi colegii mei de la Teatrul de Păpuşi nu facem politică, o să încerc să vă semnalez aspectele acestui eveniment din poziţia pe care o deţin în cadrul instituţiei, cea de manager.
Conduceţi un partid, iar acest lucru presupune un act managerial. Aţi iniţiat un proiect prin care doriţi să convingeţi electoratul maghiar că îi va fi mai bine pe viitor din punct de vedere cultural, iar mai apoi din punct de vedere social, adică nişte oameni educaţi vor avea o viaţă mai bună. Perfect de acord! Şi eu dacă aş fi minoritar în Ungaria, aş încerca probabil acelaşi lucru, bineînţeles, respectând legile statului de care aparţin. Cu toate acestea, nu aş iniţia un proiect prin care munca a sute de oameni de-a lungul a 70 de ani, jumătate din aceştia fiind maghiari, să fie ştearsă cu buretele şi aruncată la coş. Dacă sunt atât de mulţi maghiari care au avut posibilitatea de a se manifesta artistic pe scena Teatrului Puck, ba chiar cei care l-au înfiinţat sunt preponderent maghiari, unde este discriminarea de zeci de ani pe care cei doi domni o clamează?
Domnii Urmanczi Eugen şi Vadas Laszlo, secondaţi de doamna Reka Csuros, sub umbrela proiectului dumneavoastră electoral, fac afirmaţii extrem de grave la adresa Teatrului de Păpuşi, a Consiliului Administrativ şi a mea personal. Vă aduc la cunoştinţă, că aceste afirmaţii sunt complet nejustificate, că nu au nicio bază reală şi pentru care eu, ca manager, îi voi acţiona în judecată pe cei doi pentru grave prejudicii aduse imaginii instituţiei şi pentru dezinformarea în formă repetată a opiniei publice.
Să ne întoarcem la ideea de la care am pornit, cea de management. Din punctul meu de vedere, un bun manager este cel care se înconjoară de oameni morali, capabili şi cât mai buni profesionişti. Principala calitate managerială este aceea de a gestiona cât mai bine calităţile şi acţiunile acestora. Probabil, vi s-a propus de către cei doi aventurieri o idee care vi s-a părut bună pentru campania dumneavoastră şi aţi girat-o. Nu v-aţi pus niciodată problema dacă aceştia spun adevărul, dacă au o bază reală şi legală, dacă au capacitatea de a gestiona situaţia în care singuri au intrat şi dacă sunt morali. Dumneavoastră vreţi să construiţi un teatru cu cei doi. Aţi fi putut să îmi daţi un telefon şi să mă întrebaţi care sunt calitaţile manageriale ale acestor doi oameni. Vă informez că aceştia au fost numiţi de-a lungul timpului, de către mine, în funcţia de Şef Secţia Maghiară. Nu au venit cu nicio idee inovatoare pentru secţia maghiară, nu au înţeles nimic din zona administrativă a funcţionării instituţiei, nu au făcut altceva decât să încerce să-şi promoveze propriile proiecte, motiv pentru care, după câteva luni, i-am înlocuit. NU AU FOST ÎN STARE SĂ CONDUCĂ O SECŢIE!
Dumneavoastră doriţi să construiţi cu ei un teatru. Este ciudată această dorinţă, nu prin faptul că doriţi existenţa lui, lucru poate normal, ci pentru faptul că aţi propus doi diletanţi într-ale managementului. Ei nu înţeleg nimic din ce se întâmplă într-o instituţie publică, nici din punct de vedere administrativ, nici logistic şi nici financiar. Ca dovadă sunt acuzele nefondate pe care le aduc, faptul că au participat la conducerea teatrului, dar, totuşi, spun că sunt discriminaţi, faptul că au putut să schimbe prin propuneri lucrurile din secţie, dar nu au făcut-o. I-aţi transformat într-un stindard pentru proiectul dumneavoastră electoral. Dacă stindardul dumneavoastră sunt doi oameni care nu încercă altceva decât să atragă bani în interes personal din Fondurile Bethlen Gabor, atunci aveţi mari probleme. Ca manager. Dacă nu aţi dorit decât să faceţi din ei o trompetă electorală, atunci aţi reuşit cu prisosinţă. Dar, dumneavoastră conduceţi un partid. Iertaţi-mă, dar nu aţi putut manageria un punct simplu al programului dumneavoastră electoral. Ca de la manager la manager vă întreb:
CUM VEŢI CONDUCE UN ORAŞ?
Cu deosebită solicitudine,
Mureşan Petran Emanuiel Simion,
Managerului Teatrului de Păpuşi Puck, instituţie pe care tocmai aţi destabilizat-o pentru următorii ani.
P.S.: Exact peste un an, vă voi întreba prin intermediul mass-media cum staţi cu Teatrul Maghiar de Păpuşi, ştiind amândoi la fel de bine că după alegeri vine o criză economică în care nu se vor înfiinţa instituţii ci, probabil, se vor desfiinţa.
***
Răspuns la acuzaţiile de discriminarea ale secţiei maghiare
1. Colaborarea artistică între secţii. Regizorii teatrului (Kovacs Ildiko Mona Chirilă,Varga Ibolya, Călin Mocanu etc.) propuneau proiecte şi lucrau cu ambele secţii.
2. S-au realizat inclusiv spectacole cu participarea ambelor secţii (Tinereţe fără bătrâneţe, r. Mona Chirilă, Vasilache şi Mărioara, r. Varga Ibolya )
3. În anii 60-80, sub directoratul lui Vasile Dan şi Mircea Ghiţulescu secţia maghiară participă la o serie de turnee şi festivaluri internaţionale (la Zagreb, Budapesta, Amsterdam, Belgrad, Zalaegerszeg etc.) la paritate cu secţia română, în special cu spectacolele trupei de pantomimă, MIM 7.
4. În anii 90 şi în primul deceniu al anilor 2000, fluctuaţia de actori este foarte mare la ambele secţii. Salariile sunt foarte mici pentru actori, chiriile sunt mari, tinerii în general nu fac faţă problemelor. Prima compensare de chirie (director: Mona Chirilă) este acordată actriţei Ambrus Tunde de la secţia maghiară, pe motive sociale.
5. În 2007 dl. decan al facultăţii de teatru, Liviu Maliţa, la cererea directorului Mona Chirilă propune pornirea unei clase de actorie în lb. maghiară, cu cursuri de păpuşărie, cu un regim de curs special (adaptabil la programul teatrului de păpuşi) pentru a crea oportunitatea formării profesionale a actorilor secţiei maghiare şi pentru a-i ajuta să avanseze de la studii medii la studii superioare. Din secţie se înscrie un singur actor. Clasa nu poate fi pornită.
Actorii secţiei române se înscriu la Facultatea de Teatru şi absolvă studiile de actorie.
6. Numărul de premiere şi reluări în teatrul de păpuşi, timp de decenii era la paritate: câte două premiere şi două reluări pe secţie în fiecare stagiune.
7. Promovarea personalului. Personalul este promovat la ambele secţii în mod just, după acelaşi criterii. Deşi putem vorbi de o discriminare pozitivă în cazul actorului Urmanczi Jeno, care a fost promovat in anul 2015 (?), de Vadas L. în cea mai înaltă categorie (S1A), fără să aibă studii superioare de specialitate (actorie sau păpuşărie) şi fără premii profesionale. La acelaşi categorie la secţia română actriţa Dana Bonţidean, prezintă studii superioare în actorie, premii naţionale şi internaţionale şi un dosar de presă cu cronici apreciative.
8. Sancţiunile şi starea de teroare. Din păcate la secţia maghiară sunt mult mai multe referate disciplinare (făcute de şefii de secţie sau de regizorul tehnic) în ultimii cinci ani, decât la secţia română. Sancţiunile sunt nesemnificative. În cazurile cele mai flagrante actorii au absentat nemotivat de la spectacole. Fie că au adormit, fie că au uitat, fie că au anunţat boală, dar nu au adus adeverinţă medicală. În nici unul dintre cazuri actorii nu au fost sancţionaţi pecuniar, deşi au adus prejudicii instituţiei. În cazul actorilor secţiei română abaterile disciplinare erau tratate cu mai puţină indulgenţă.
9. Formarea profesională. În ultimii cinci ani au fost organizate de către conducere cursuri de limbă străină, de canto şi de marionete pentru actorii ambelor secţii. Pe lângă aceste cursuri, actorii secţiei maghiare au mai participat de regulă spre final de stagiune şi la alte workshopuri (de construcţie păpuşi, dicţie, canto şi ritm etc.), organizate în majoritatea cazurilor la Rimetea. Teatrul a contribuit financiar la aceste „tabere de creaţie”, plătind salariul şi diurna actorilor şi asigurând transportul. Cursuri de mânuire pentru actorii tineri ai secţiei maghiare a ţinut şi domnul Urmanczi J. contra cost (din aplicaţii). Doamna Frunzina Anghel sau în anii anteriori pensionării, doamna Doina Dejica, la secţia română au făcut aceste cursuri benevol şi gratis.
10. „Lipsa de proiecte „. Actualul şeful de secţie a întocmit în decembrie 2019 un program cu proiectele secţiei maghiare pentru anul 2020. Despre conţinutul acestui program, care cuprinde patru premiere şi patru reluări, înlocuiri, participări la festivaluri, la workshopuri, deplasări şi turnee secţia este informată online şi faţă în faţă. Se ţine şi o şedinţă cu secţia, în care se prezintă şi se discută proiectele. Proiectele au acordul tuturor angajaţilor. Din cauza regulilor din perioada de pandemie, proiectele iniţiale se modifică, sunt adaptate cerinţelor. A rămas numărul de patru premiere şi trei reluări. Angajaţii secţiei au fost/sunt informaţi permanent de către şeful secţiei.
Şeful secţiei în perioada carantinei a informat secţia săptămânal prin scrisori online. În perioada martie-iulie 2020 activitatea s-a organizat conform legilor impuse şi au beneficiat de acelaşi drepturi pecuniare ca şi colegii lor de la secţia română.
11. Angajări, contracte, promovări. Angajările şi contractele se încheie în acelaşi condiţii la ambele secţii: contractele se prelungesc un an pentru toţi actorii. Sunt în curs de promovare trei angajaţi la sc. maghiară, însă datorită condiţiilor impuse de pandemie, partea practică a examenelor s-a anulat în luna septembrie.
12. Şeful secţiei maghiare se achită de toate obligaţiile postului, chiar dacă este angajată cu program redus. Şi şeful secţiei române lucrează în acelaşi condiţii (nu are avantaje). Postul a fost scos la selecţie, dar nu s-a prezentat nimeni.
13. Numărul contractelor de colaborare pt. activităţile secţiei maghiare este 91, iar la secţia română 112. În anumite cazuri beneficiarii contractului sunt ambele secţii.
14. Acuzaţia de discriminare. Nu sunt formulate de iniţiatorii petiţiei actele concrete care dovedesc discriminarea colectivă şi individuală a angajaţilor secţiei maghiare. În data de 20.08.2020 angajaţilor secţiei maghiare li s-a cerut în scris de către managerul instituţiei, să răspundă dacă au fost discriminaţi (de către cine, când), dacă discriminarea le-a afectat activitatea profesională, dacă au fost cooptaţi în Asociaţia Apropo şi dacă cunosc cazuri în care colegii lor au fost discriminaţi. Din două răspunsuri reiese că nu se înţelege clar termenul de discriminare, iar ceilalţi nu au scris nimic. De unde managerul a dedus că nu există acte de discriminare.
15. „Funcţionarea secţiei şi stabilirea repertoriului de către persoane care nu cunosc limba şi cultura maghiară.” Răspuns: Repertoriul şi programele secţiei sunt propuse de şeful de secţie care vorbeşte limba maghiară şi cunoaşte cultura maghiară (cu consultarea regizorilor, actorilor şi secretarului literar). Proiectele sunt discutate în Consiliul Artistic (cu rol consultativ) şi aprobate de către Consiliul Administrativ (cu rol deliberativ), lucru care ar trebui să fie cunoscut petiţionarilor, deoarece făceau parte din conducerea teatrului. Pe aceste principii funcţionează fiecare teatru bugetat din ţară. Aceste principii va trebui să le respecte şi noul teatru înfiinţat la cererea petiţionarilor. Toţi colaboratorii secţiei au fost angajaţi la propunerile şefilor secţiei maghiare.
16. Materialele promoţionale şi comunicatele de presă sunt bilingve şi sunt trimise organelor media şi reţelelor de socializare în ambele limbi. Afişele ambelor secţii sunt bilingve (titlurile secţiei române apar şi în limba maghiară, deşi legea nu impune acest lucru) Toate informaţiile din sediul instituţiei sunt bilingve. Site-ul instituţiei este trilingv (română, maghiară şi engleză) şi este în curs de completare.
17. Prezenţa secţiei maghiare la festivaluri internaţionale.
Festivalurile internaţionale din alte ţări selectează cu preponderenţă spectacole nonverbale cu personal redus. Managerul a cerut de-a lungul timpului şefilor secţiei maghiare să propună acest tip de spectacol, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Spectacolul Mimorozart a fost înscris în festivaluri internaţionale din străinătate, dar reluarea spectacolului nu s-a putut realiza, deoarece regizorul spectacolului nu s-a conformat contractului semnat cu teatrul. În schimb, după ce regizorul „discriminat” Vadas LaszlĂł a realizat spectacolul „Prin ochii micului prinţ” la îndemnul managerului, spectacolul a fost propus la un festival internaţional din Ankara, deplasare pentru care Consiliul Administrativ a aprobat suma de 25.000 de lei, iar pentru deplasarea aceluiaşi spectacol la festivalul internaţional de la Kaposvar (Ungaria) s-a aprobat suma de 2500 de lei. Pentru un workshop de cinci zile al actorilor secţiei maghiare, organizat la Teatrul „Napsugar” , Bekescsaba, s-au alocat 4.000 de lei. Aceşti bani erau aprobaţi din bugetul teatrului. Deplasările în străinătate nu s-au realizat din cauza pandemiei.
18. Sumele cheltuite în anii 2017-2018-2019 de către Teatrul de Păpuşi „Puck”, din resursele proprii (bugetate) ale instituţiei -conform raportului întocmit de domnul contabil şef Florian Roşian – sunt pentru secţia română: 105.197.32 de lei, iar pentru secţia maghiară : 102.563.16. Diferenţa dintre cele două secţii este suma de 2.634,16 lei, în favoarea secţiei române. Însă pe lângă aceste sumele bugetate, proiectele secţiei maghiare au beneficiat şi de finanţări externe.
19. Refuzarea colaborării cu Asociaţia Apropo.
Teatrul de Păpuşi „Puck” a avut un număr considerabil de parteneriate cu asociaţii şi fundaţii pentru derularea finanţărilor obţinute din surse externe (Fundaţia Corvineum, Magyar Szinhazi Tarsasag, Asociaţia Simeon). Aceste asociaţii nu sunt controlate şi conduse de către angajaţii instituţiei, cum e în cazul Asociaţiei Apropo. Finanţarea în valoare de 15 milioane de HUF( aprox. 43.000 de euro), acordate Asociaţiei Apropo de către Funadţia Bethlen Gţbor Alap Zrt., are ca scop finanţarea programelor şi investiţiilor Teatrului de Păpuşi „Puck”, conform site-ului fundaţiei. Între Asociaţia Apropo şi Teatrul de Păpuşi nu există nici un contract de parteneriat. În perioada septembrie-decembrie 2020, în calitate de şef de secţie, dl. Urmanczi J. a propus (verbal ) managerului o colaborare cu Asociaţia Apropo pe fondurile BGA. Managerul a răspuns afirmativ, cu condiţia să prezinte şi negocieze proiectele finanţate. Dl. Urmanczi nu a prezentat proiectele cerute. Totuşi, pe site-ul BGA a apărut la scopul utilizării fondurilor numele Teatrului de Păpuşi „Puck”. Managerul şi Consiliul Administrativ i-a cerut explicaţii dl-ui Urmanczi referitor la acest fapt şi l-a rugat să prezinte proiectul în care este implicat teatrul. Dl. Urmanczi a refuzat acest lucru. În Consiliul Administrativ, unde a fost invitat, s-a prezentat cu avocatul asociaţiei, făcând presiuni asupra conducerii pentru semnarea contractului de colaborare. Proiectele formulate de dl. Urmanczi prin Asociaţia Apropo nici până-n prezent nu sunt prezentate conducerii teatrului. De altfel, conducerea teatrului nu este obligată să accepte propuneri de funcţionare şi programe repertoriale din partea unui ONG , numai pentru că dispune de fonduri. Asociaţiile cu care colaborează în prezent teatrul, nu sunt conduse de angajaţii instituţiei, nu impun managerului proiectele lor şi nu compromit buna desfăşurare a activităţii şi imaginea teatrului.
Proiecte dedicate promovării activităţii secţiei maghiare:
– Traducerea monografiei Kovacs Ildiko – regizor de teatru de păpuşi. Autor Zsuzsa Szebeni, traducere Annamaria Năstasă Kovacs. octombrie 2018;
– Comemorarea personalităţii doamnei Kovacs Ildiko – cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la naşterea regizoarei. Evenimentul a cuprins programarea a două spectacole, invitarea unuia dintre cei mai importanţi actori păpuşari din Ungaria (Palyi Janos), proiecţia unui film document din arhiva Televiziunii Române ( Lirica uitată, 1975), în prezenţa unuia dintre protagonişti, o conferinţă susţinută de Fekete Anetta şi Varga Ibolya, o expoziţie curatoriată de teatrologul Szebeni Zsuzsa; – decembrie 2017:
– În cadrul proiectului Poveşti din spatele cortinei – organizat anual de ziua Teatrului: sunt distinşi artiştii, Doina Dejica, Csortan Marton – 2018, Ballo Zsuzsa – 2019, Jakab Ildiko 2020
– Realizarea unui film documentar dedicat istoriei secţiei maghiare şi actriţei BallĂł Szuzsa – 2019 – cu materiale din arhiva foto-video a teatrului;
– Organizarea de întâlniri anuale ale artiştilor păpuşari maghiari în cadrul Fetivalului Internaţional Puck – invitarea tuturot trupelor profesioniste de teatru de păpuşi din România şi a unor trupe din Ungaria (Veszprem, Debrecen, Budapesta, Pecs etc.);
– La fiecare dintre ediţiile festivalului sunt programate dezbateri şi comunicări moderate de artişti şi teatrologi maghiari, ex.: Colocvii moderate de Demeny Peter, Vadas LaszlĂł, Egyed Emese, Varga Ibolya, Szentirmai Laszlo(Ungaria), Miglinczi Eva(Ung.), Virag Jeno(Ung.);
– În juriul Festivalului Internaţional Puck este inclus un reprezentant al comunităţii artistice maghiare (Zsuzsa Szebeni, Egyed Emese, Katona Jozsef);
– Includerea Şcolii de Teatru din Budapesta în secţiunea Întâlnirile studenţilor păpuşari, Festivalul International Puck, 2019;
– Promovarea permanentă a activităţii secţiei maghiare, în toate comunicatele de presă ale instituţiei, în postările pe reţelele de socializare;
– Toate afisele program şi cele de premieră sunt bilingve; s-a început titrarea spectacolelor maghiare în limba română (prin proiecţie) pentru a înlesni accesul publicului român la cultura maghiară.
Conducerea Teatrului de Păpuşi „Puck”