În centrul Atenei, pe strada Metropoleos şi în piaţa cu acelaşi nume, se află Catedrala Mitropolitană, una dintre primele mari monumente ale Atenei, începând cu 1834, anul în care a devenit capitală a Greciei, notează https://www.athenskey.com/.
Catedrala Mitropolitană, închinată Bunei Vestiri a Maicii Domnului (care marchează şi Ziua naţională a Greciei, Ziua Independenţei), este sediul episcopal al Arhiepiscopului Atenei şi al întregii Elade, şi a fost ridicată între anii 1842-1862, după cucerirea independenţei statului grec, potrivit https://centruldepelerinaj.ro/. Construcţia catedralei a început în ziua de Crăciun a anului 1842, piatra de temelie fiind aşezată de regele Otto şi regina Amalia.
Planurile arhitecturale originale, ce conţineau elemente gotice şi renascentiste, au fost realizate de Theophilus Hansen. Locul în care urma să fie ridicată catedrala a fost schimbat de mai multe ori, planurile fiind modificate de fiecare dată. În cele din urmă, catedrala a fost construită conform planurilor lui Demetrios Zezos, care a urmat stilul „greco-bizantin”, sub supervizarea arhitecţilor Francois Boulanger şi Panagis Kalkos. De la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până la mijlocul secolului al XX-lea, au avut loc o mulţime de modificări şi adăugiri atât la interiorul, cât şi la exteriorul său, ceea ce i-a schimbat forma iniţială specială.
Arhitectural, biserica aparţine tipului de bazilică cu trei cupole şi reprezintă o combinaţie între stilul neoclasic şi greco-bizantin, ca urmare a modificărilor apărute în planurile din timpul construcţiei sale.
Catedrala măsoară 40 metri în lungime, 20 metri în lăţime şi 24 metri în înălţime. Muncitorii care au ridicat monumentala biserică au folosit bucăţi de marmură aduse de la 72 de biserici vechi, dărâmate. Intrarea centrală este pusă în evidenţă de o arcadă susţinută de coloane şi pilaştri, în stil corintic, în timp ce turnurile clopotniţei gemene prezintă influenţe din arhitectura bisericii occidentale, potrivit https://www.athenskey.com/.
Interiorul bisericii este decorat cu lucrări ale unor artişti cunoscuţi din secolul al XIX-lea. Picturile ce împodobesc pereţii sunt opere ale pictorilor Spyridon Giallinas şi Alexander Seitz, decoraţiunile aparţinând lui Konstantinos Fanellis de la Smirna, în timp ce sculpturile sunt opera lui Georgios Fytalis din insula Tinos.
La 21 mai 1862, catedrala finalizată a fost închinată Bunei Vestiri a Maicii Domnului şi de atunci s-a dovedit a fi un reper în istoria statului grec modern, deoarece a găzduit toate ceremoniile religioase oficiale. Într-o criptă subterană din interiorul bisericii, în interiorul unui relicvar din marmură, se află mormintele a doi sfinţi, martirizaţi, în vremea dominaţiei otomane: Sfânta Filoteea din Atena şi Sfântul Patriarh Grigorie al V-lea. În urma cutremurelor din 1981 şi 1999, catedrala a suferit pagube extinse şi a fost supusă unor renovări majore.
În urma finalizării lucrărilor de restaurare, la 3 iulie 2016, a fost oficiată prima Sfântă Liturghie în Catedrala Mitropolitană Buna Vestire din Atena. Slujba a fost prezidată de arhiepiscopul Atenei şi al întregii Elade, Ieronim, potrivit https://basilica.ro/.
Capitala Greciei, Atena este un oraş situat în Atica, în depresiunea omonimă, la poalele colinei Acropole (156 metri) şi la 5 km de mare. Primele vestigii ale unei aşezări umane pe Acropole datează din mileniile 3-2 î.Hr. Atena a devenit în secolul al V-lea î.Hr., după respingerea invaziei persane şi după întemeierea Ligii delio-atice, cel mai strălucit centru economic, politic, dar mai ales cultural, al întregii lumi greceşti. În ciuda înfrângerii în Războiul peloponesiac (404 î.Hr.) şi a cuceririi macedonene (338 î.Hr.), Atena a rămas metropola spirituală a Greciei, poziţie păstrată şi sub dominaţia romană. În timpul stăpânirii bizantine şi îndeosebi a celei turceşti, Atena a ajuns la nivelul unei aşezări rurale cu 2.000-3.000 de locuitori, potrivit lucrării „Enciclopedia statelor lumii” (Editura Meronia, 2016).
Îndelungata rezistenţă a poporului grec a culminat, în anii 1821-1829, cu Războiul de eliberare naţională. Prin Tratatul de la Adrianopol (1829), Imperiul Otoman a recunoscut independenţa statului grec, declarată la 13 ianuarie 1822. Proclamată regat în 1832, Grecia şi-a stabilit la 18 septembrie 1834, capitala la Atena. AGERPRES/(Documentare – Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel)
sursa: AGERPRES