Skip to content
Critic National
Meniu
  • Home
  • Politica
  • Justitie
  • Social
  • Sanatate
  • Lifestyle
  • Fapt divers
    • Revista presei
  • Comunicate de presa
  • Anunturi
    • Afaceri, prestari servicii si firme
    • Agro si industrie
    • Animale de companie
    • Auto, moto si ambarcatiuni
    • Casa si gradina
    • Electronice si electrocasnice
    • Imobiliare
    • Locuri de munca
    • Mama si copil
    • Moda si frumusete
    • Timp liber, hobby, sport si arta
  • Contact
Meniu

Statutul și exploatarea apelor subterane

Publicat: 28 august 2020

Supraexploatarea apelor subterane pentru irigații constituie o problemă recurentă, semnalată de ecologiști și care se agravează, în contextul încălzirii planetare, a cărei realitate nu mai este contestată de niciun responsabil politic important în Europa.

 

Statutul și modalitățile de utilizare a apelor subterane, mai ales pentru irigații, e însă foarte diferit de la o țară la alta și o politică centralizată europeană a apărut târziu, în germene, abia după anul 2000. Asta, desigur, ar putea pune probleme serioase în caz de dezastru natural,  apele subterane neținând seama de frontierele politice.

Astăzi, în aproape toate statele Uniunii Europene apele subterane sunt proprietatea statului, altfel zis proprietate colectivă. Dar asta nu a fost întotdeauna cazul. Astfel, în Spania și Italia statul a legiferat în chestiunea apelor subterane abia în jurul anului 2000.

În Europa nu există, precum în Statele Unite sau în Australia, o piață a drepturilor asupra apei, unde apele sunt separate de dreptul asupra solului, iar exploatarea lor poate fi cedată. În Statele Unite, de altfel, chiar și sursele de poluare se pot transfera.

În schimb, în Europa concepția juridică este cu totul alta, iar în 1991 deja, Consiliul economic și social al Franței decreta că «transpunerea unui asemenea sistem [precum cel din SUA] nu este de dorit, întrucât contravine concepției noastre asupra apei, care e aceea că apa e un bun comun».

În Europa, așadar, domnește mai degrabă o optică gestionară și juridică bazată pe conceptul de «patrimoniu comun». Pentru a pune capăt haosului juridic și ținând seama de aceea că apele subterane nu țin seama de frontierele politice, Parlamentul European a adoptat în anul 2000 o Directivă a apei. În practică, folosirea apelor se repartizează astfel: 65% pentru irigații; 25% ca apă potabilă; și 10% pentru industrie.

La nivel (…)

cititi articolul complet în Radio Europa Liberă

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

©2025 Critic National Toate drepturile, rezervate.