Filmul „Telegrame”, regizat de Gheorghe Naghi şi Aurel Miheleş, după un scenariu scris de Mircea Ştefănescu, a avut premiera în 1959 şi este inspirat din schiţa „Telegrame” a lui Ion Luca Caragiale, publicată în numărul din 15 octombrie 1899 al ziarului „Universul”.
” ‘Pupat toţi Piaţa Independenţei’ este, probabil, una dintre cele mai citate replici ale lui I.L. Caragiale, iar ecranizarea din 1959 a celebrei schiţe ‘Telegrame’ este un moment de referinţă pentru cinematografia românească. Liderul liberalilor dintr-un orăşel moldovean, Costăchel Gudurău, are un nepot care a divorţat de frumoasa Atenaisa, care, la rândul ei, are o relaţie amoroasă cu Raul Grigoraşcu, reprezentantul partidului conservator. Intrigile politice fac ca cei doi lideri de partid să se bată în public, spre îngrijorarea guvernului. Alegerile se apropie şi toţi doresc liniştea aşa că moartea lui Antonache Pamfil, avocatul statului, oferă soluţia pentru concilierea cu opoziţia. Costăchel acceptă postul devenit vacant, iar cele două partide se împacă în văzul lumii, în Piaţa Independenţei, iar textul telegramei devine: ‘Pupat toţi Piaţa Independenţei’ „, scrie site-ul www.cinemaraton.ro în prezentarea filmului.
Personajele centrale ale filmului sunt membrii familiei Gudurău: Costăchel – avocat, alegător la colegiul I, fost deputat; Iordăchel – mare proprietar, alegător la colegiul I, fost senator, fratele lui Costăchel; Albert – unul dintre liderii opoziţiei locale, nepotul lui Costăchel.
Pe lângă aceştia, în intrigă sunt implicaţi Raul Grigoraşcu – directorul prefecturii judeţului, Atenaisa Perjoiu – fosta soţie a lui Albert Gudurău, care avea o relaţie amoroasă cu Raul Grigoraşcu, procurorul Tribunalului, prefectul judeţului, ministrul justiţiei, generalul Grigoraşcu – vărul lui Raul, Antonache Pamfil – avocatul statului.
Bazat pe schiţa lui Caragiale, care reprezintă o succesiune de mesaje transmise prin telegraf, filmul redă atmosfera dinaintea alegerilor locale dintr-un orăşel de provincie. Costăchel Gudurău şi Raul Grigoraşcu au o discuţie aprinsă într-o cafenea, în urma căreia începe şirul telegramelor. Costăchel îl informează pe primul ministru că Raul l-a înjurat şi pălmuit. Ministrul justiţiei cere, tot printr-o telegramă, anchetarea cazului.
O altă telegramă, apărută în ziar, dezvăluie faptul că directorul prefecturii – Raul Grigoraşcu – are o relaţie amoroasă cu o femeie, nimeni alta decât Atenaisa Perjoiu. În şirul telegramelor apare şi cea de la Iordăchel Gudurău, care îi scrie regelui. Din raportul procurorului Tribunalului, trimis tot telegrafic, rezultă că vinovat în acest scandal este Costăchel. Ministrul de interne intervine – tot telegrafic – şi Raul Grigoraşcu demisionează. Costăchel e arestat, iar ministrul justiţiei cere lămuriri – evident, printr-o telegramă.
Raul primeşte sprijinul generalului Grigoraşcu, fiindu-i respinsă demisia şi fiind rugat să rămână pe postul de director al prefecturii. Ministrul justiţiei intervine printr-o nouă telegramă şi cere eliberarea lui Costăchel. După ce e pus în libertate, el şi Raul se împacă, iar Atenaisa se logodeşte cu directorul prefecturii.
Sursa foto: cinemagia.ro
O altă telegramă anunţă decesul procurorului: „Mort subit cafine central. Medic primar constatat caz apoclepsie celebrală”. Raul intervine, tot printr-o telegramă, la un consilier din Bucureşti şi Costăchel primeşte numirea oficială pentru postul de procuror al Tribunalului. În final, toată lumea se împacă şi se pupă, fanfara cântă, în Piaţa Independenţei se încinge o horă.
„Fragilul, mediocrul personaj avocatul Costăchel Gudurău, interpretat magistral de Birlic, se caţără „eroic” pe stâlpul de iluminat, protestând împotriva „guvernului asasen” cu retorica unui martir victimizat de „autorităţi”. Autorul scenariului aşează această scenă într-o simetrie perfectă, ca într-o oglindă, cu finalul filmului, realizând un efect satiric şi comic ieşit din comun: ‘Pupat toţi Piaţa Independenţei’. Interpretarea lui Birlic este memorabilă – un fabulos recital de comedie (…)”, scrie site-ul https://www.filmedecolectie.ro/.
Filmul beneficiază de coloana sonoră a compozitorului Mircea Chiriac, dar şi de o distribuţie de excepţie: Grigore Vasiliu-Birlic, Costache Antoniu, Jules Cazaban, Alexandru Giugaru, Niki Atanasiu, Marcel Anghelescu, N. Neamţu-Ottonel, Ştefan Ciubotăraşu, Carmen Stănescu, Vasilica Tastaman, Draga Olteanu, Florin Vasiliu, Micea Şeptilici, Horia Şerbănescu, Mihai Fotino, Nineta Gusti, Nucu Păunescu, Dem Rădulescu, Dorina Done, Horia Căciulescu, Coca Andronescu, Mihai Mereuţă.
Atmosfera de epocă a oraşului de provincie e redată prin trăsuri, ţambalagii care cântă pe străzi, doamnele elegante cu pălării şi umbrele, fanfara care cântă în chioşcul din parc.AGERPRES/(Documentare – Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu)
sursa: AGERPRES