Rezoluţie CNR -Braşov, 17-20 septembrie 2020
Întâlnirea Consiliului Naţional al Rectorilor din 17 -20 septembrie, organizată la Braşov în parteneriat cu Universitatea Transilvania, a inclus temele actuale care vizează deschiderea şi desfăşurarea anului universitar 2020-2021 în condiţii optime, în contextul situaţiei epidemiologice generate de pandemia Covid-19.
S-au formulat propuneri de soluţionare a problemelor semnalate de universităţi. Concluziile reuniunii CNR reprezintă soluţii pentru ca procesul de predare-învăţare să se desfăşoare în condiţii de calitate, cu respectarea exigenţelor academice, dar şi a protocoalelor sanitare, în vederea asigurării dreptului la sănătate al studenţilor, al cadrelor didactice şi al tuturor membrilor comunităţilor academice.
Participanţii prezenţi la reuniunea CNR au formulat puncte de vedere, dar şi o serie de solicitări adresate Executivului. Menţionăm că reuniunea CNR de la Braşov a fost precedată de o întâlnire a Biroului Permanent al CNR cu reprezentanţii Guvernului, în data de 16 septembrie a.c.
Redăm sintetic punctele de vedere şi solicitările formulate:
1. În condiţiile în care majoritatea universităţilor şi-au exprimat intenţia de a deschide anul universitar în sistem hibrid, cu prezenţa fizică a studenţilor cel puţin la orele de aplicaţii, resursele financiare necesare pentru respectarea standardelor igienico-sanitare, dar şi cele necesare asigurării accesului la educaţie, ating valori foarte mari. Astfel, rectorii universităţilor româneşti au apreciat în mod deosebit iniţiativa Guvernului, anunţată în cadrul întâlnirii de către viceprim-ministrul Raluca Turcan, conform căreia vor putea fi decontate din fonduri europene, în limita a 60 de milioane de euro, cheltuielile efectuate de universităţi pentru achiziţia de măşti, dezinfectanţi şi dispozitive electronice pentru studenţii aflaţi în dificultate din perspectivă economico-socială.
2. Plenul CNR apreciază de asemenea decizia Guvernului de ridicare a blocajului de 10% pentru instituţiile deînvăţământ superior la nivelul bugetului anului 2020.
3. Plenul CNR salută în mod special şansa generată de includerea universităţilor româneşti în Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), ca promotori eligibili pentru a putea accesa fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul mecanismului de relansare şi rezilienţă, considerând acest aspect esenţial pentru susţinerea sistemului românesc de învăţământ superior.
4. Plenul CNR a luat act de disponibilitatea Guvernului pentru dialog în vederea modificării prevederilor Ordinului comun al Miniştrilor Sănătăţii şi Educaţiei, în spiritul adaptării la specificul învăţământului superior, astfel încât să se clarifice procedurile aplicabile privind suspendarea cursurilor, regulile de urmat în situaţia identificării unor cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 în campusurile studenţeşti, precum şi definirea responsabilităţilor partajate între conducerea universităţilor şi Direcţiile de Sănătate Publică. Se solicită, de asemenea, clarificarea procedurilor ce trebuie urmate în cazul persoanelor aflate în grupe de risc (studenţi şi cadre didactice), dar şi flexibilizarea normelor pentru a fi aplicabile şi în situaţii speciale, precum cele ale universităţilor vocaţionale.
5. În condiţiile în care numărul destudenţi ce vor fi cazaţi se va reduce semnificativ ca urmare a restricţiilor impuse de nevoia de distanţare fizică în contextul situaţiei epidemiologice, se solicită creşterea subvenţiei pentru cămine-cantine, pentru a evita, pe de o parte majorarea tarifului de cazare pe care un student va trebui să îl achite, pe de altă parte, acumularea de deficite bugetare semnificative, ţinând cont de faptul că o serie întreaga de costuri pentru întreţinerea căminelor va rămâne constantă în perioada următoare.
6. Constatând că anul acesta numărul de absolvenţi de învăţământ liceal cu diplomă de bacalaureat este mai mare decât în ultimii 4 ani, pentru a corela cifra de şcolarizare cu realităţile existente, dar şi cu obiectivele asumate de România în domeniul învăţământului superior, se solicită suplimentarea numărului de locuri finanţate de la buget (la ciclul de licenţă). Suplimentarea trebuie sa aibă la bază o analiză realizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării din perspectiva nevoilor pieţei muncii, cu accent pedomeniile prioritare de dezvoltare a României.
7. Având în vedere dubla misiune a universităţilor româneşti -de educaţie şi cercetare -, în vederea asigurării predictibilităţii investiţiilor în activităţi de cercetare, dezvoltare, inovare, cu beneficiidirecte la nivelul întregii societăţi, se solicită înfiinţarea unei linii de finanţare dedicate susţinerii cercetării ştiinţifice din universităţile româneşti. Din perspectiva nevoii creşterii competitivităţii la nivel naţional, considerăm că este nevoie de o alocare bugetară naţională a resurselor în sistem multianual pentru universităţile din România. Prioritizarea alocării multianuale a acestor resurse poate şi trebuie să fie făcută în strânsă concordanţă cu programele şi strategiile naţionale şi europene, în aşa fel încât să se asigure continuitatea abordării acestor strategii. Din punct de vedere tehnic, procedurile de evaluare-monitorizare se pot asigura de către structuri cu experienţă în domeniu, precum UEFISCDI.
8. CNR propune Ministerului Fondurilor Europene să fie acceptat ca partener strategic în realizarea documentelor specifice programării bugetare 2021-2027, prin cooptarea unui grup de experţi din mediul universitar, desemnaţi de CNR, care să facă parte din grupurile de lucru cu atribuţii în elaborarea ghidurilor destinate proiectelor de creştere a calităţii învăţământului universitar şi cercetare -dezvoltare -inovare (CDI) sau cu componente de CDI. Se vor identifica proiecte coordonate de Autoritatea de management (AM) din toate domeniile, pentru care se vor propune norme specifice instituţiilor de învăţământ superior.
9. CNR propune să-şi asume responsabilitatea de coordonare pentru programele care conţin investiţii în vederea creşterii ofertei de educaţie şi formare profesională pentru asigurarea echităţii sistemului, precum şi a accesibilităţii, atractivităţii, infrastructurii educaţionale universitare sau de CDI (administrator de grant). Evaluarea, monitorizarea precum şi toate operaţiunile asociate acestor proiecte ar putea fi asigurată de UEFISCDI, după modelul similar din PNCDI. Această procedură va permite pregătirea judicioasă, creşterea substanţială a gradului de absorbţie, precum şi complementaritatea şi adiţionalitatea cu politicile naţionale în domeniul educaţiei universitare şi CDI.
10. CNR solicită modificarea legislaţiei astfel încât să permită utilizarea sumelor alocate în finanţarea de bază pentru cheltuieli de capital, în beneficiul dezvoltării universităţilor româneşti, cu scopul îmbunătăţirii condiţiilor de studiu şi viaţă universitară a celor aproape 500.000 de studenţi din România.
11. CNR solicită Ministerului Finanţelor Publice clarificarea unor articole din Legea 500/2002 referitoare la instituţiile de învăţământ superior.12. În acord cu prevederile HG 327/2020, CNR solicită MEC aprobarea transformării unui număr de locuri deja atribuite fiecărei universităţi, în limita unui procent de maximum 1 %, în conformitate cu politicile proprii de dezvoltare, cu respectarea principiilor de finanţare, în urma unei analize privind gradul de ocupare.
13. CNR solicită clarificarea cadrului legal astfel încât să se asigure buna funcţionare a învăţământului postliceal /terţiar non-universitar.
14. CNR susţine demersurile MEC în vederea modificării Metodologiei de primire la studii şişcolarizare a cetăţenilor străini, în sensul facilitării înmatriculării acestora şi în baza documentelor autentificate transmise prin mijloace electronice. Universităţile şi-au manifestat disponibilitatea de a prelungi perioada de înmatriculare a bursierilor statului român ca urmare a obţinerii vizei de studii cu întârziere, în condiţii de pandemie.
15. CNR solicită MEC analiza posibilităţii ca bursierii statului român să poată studia şi la programe de studii cu predare în limbi străine.
Preşedinte CNR,
Profesor Sorin Mihai Cîmpeanu