Celebra cântăreaţă franceză Juliette Greco a murit, la 23 septembrie 2020, la vârsta de 93 de ani, a anunţat familia sa, relatează AFP.
***
Interpreta Juliette Greco s-a născut la 7 februarie 1927, la Montpellier, în Franţa, potrivit www.imdb.com.
Perioada de şcoală şi-a petrecut-o într-o severă instituţie religioasă. În 1933, s-a mutat la Paris, unde s-a dedicat cu pasiune dansului, iar ulterior a intrat la Opera din Paris. În această perioadă, mama sa a devenit membru activ al Rezistenţei, fiind arestată de Gestapo în 1943. Sora sa, Charlotte şi mama lor au fost deportate, însă Juliette, din cauza vârstei, a scăpat.
După război, Juliette s-a lansat în muzică, numeroşi poeţi scriindu-i textele. A impus un stil lejer şi intens şi, în acelaşi timp, grav şi senzual. În ciuda succesului imediat, ea nu a fost cunoscută marelui public.
În 1951, a înregistrat primul album – emblematic al carierei sale – cu titlul „Je suis comme je suis”, semnat de Jaques Prevert şi Joseph Kosma. Înainte de a se urca pe scenele franceze, în 1952, ea a mers în Brazilia şi Statele Unite, unde a avut un real succes, potrivit www.allmusic.com.
Consacrarea a avut loc în 1954, pe scena „Olympia”. În acelaşi an, Societatea Autorilor şi Compozitorilor i-a decernat Marele Premiu pentru piesa „Je hais les dimanches”.
S-a făcut cunoscută şi în alte domenii precum teatrul şi cinematografia. La Hollywood, a jucat alături de Henry King, John Huston şi Orson Welles.
În perioada anilor ’70, marea majoritate a pieselor pe care le-a scos, au fost semnate de Gerard Jouannest, care a devenit pianistul privilegiat. A continuat să cânte pe versurile poeţilor Pierre Seghers – „Les voyous” (1975), sau Henri Gougaud – „Le Merle blanc” (1975), rămânând totuşi fidelă autorilor favoriţi precum Gainsbourg – „Le 6-eme sens” (1975) şi Brel – „J’arrive” (1970).
În 1982, i-a apărut autobiografia intitulată „Jujube”, ca, apoi, în octombrie 1983, să fie lansat albumul „Greco 83”.
În 1988, Juliette Greco a participat la o manifestaţie muzicală consacrată culturii mediteraneene, la „Cafe de la Danse”, la Paris, iar începând cu anii ’90, a fost din ce în ce mai prezentă pe scena muzicală franceză.
A fost decorată, în 1998, de ministrul culturii Catherine Trautmann cu „Însemnele Ofiţerului Ordinului Naţional al Meritului”.
În septembrie 1998, a participat la Festivalul Umanităţii, iar două luni, mai târziu a susţinut două recitaluri triumfale la New York, fiind invitată de Alianţa Franceză. În 2000, a continuat să dea recitaluri în Franţa, Germania şi Suedia. Un an mai târziu, a cântat la Lisabona, Montpellier şi în Canada.
În 2004 a lansat albumul „Aimez-Vous les Uns les Autres ou Bien Disparaissez”, urmat de „Le Temps d’une Chanson”, în anul 2006; „Qu’on Est Bien: La Valse Brune”, în 2008 şi
„Je Me Souviens De Tout”, în 2009.
În 2016, în timpul turneului „Thank You” în Europa, a suferit un accident vascular cerebral şi a fost nevoită să-şi anuleze întâlnirile rămase potrivit www.allmusic.com.
Juliette Greco a fost căsătorită cu actorul Philippe Lemaire (1953-1956, având împreună o fiică, Laurence-Marie Lemaire), cu actorul Michel Piccoli (1966-1977), iar, din 1988, cu pianistul Gérard Jouannest (m. 16 mai 2108), potrivit www.imdb.com.AGERPRES/(Documentare – Suzana Cristache Drăgan, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Irina Giurgiu)
sursa: AGERPRES