Basilica Sfântul Apolinarie Nuovo reprezintă una dintre cele mai vechi biserici creştine din Ravenna, Italia, fiind construită la începutul secolului al VI-lea, de către regele ostrogot Teodoric cel Mare, drept capelă a palatului său. Basilica are o lungime de 42 metri şi o lăţime de 21 metri. Actuala podea este mai înaltă cu un metru decât cea originală, potrivit www.crestinortodox.ro.
În anul 504, biserica ariană a fost închinată „Mântuitorului Hristos”. Biserica a fost resfinţită în anul 561, în timpul împăratului bizantin Iustinian I cel Mare, primind numele „Sfântul Martin din Cerul Auriu”. Suprimându-se cultul arian, biserica a fost închinată Sfântului Martin de Tours, un mare apărător al dreptei credinţe, împotriva arienilor.
Sfântul Apolinarie, episcop şi mucenic al Bisericii lui Hristos, a fost ucenic al Sfântului Apostol Petru. El a fost primul episcop al Bisericii din Ravenna. L-a propovăduit pe Hristos toată viaţa, iar la sfârşit a primit cununa mucenicească din mâna păgânilor, arată site-ul citat.
Potrivit tradiţiei locale, papa Grigorie cel Mare ar fi cerut ca mozaicurile din catedrală să fie acoperite cu un pigment de culoare, pe motiv că frumuseţea mozaicurilor aurite le atrăgea prea mult atenţia credincioşilor adunaţi la sfintele slujbe.
De-a lungul timpului, în absidă şi atrium au avut loc mai multe lucrări de modernizare. Primele lucrări au avut loc în secolul al VI-lea, când mai multe mozaicuri au fost îndepărtate. Unele dintre ele reprezentau motive ariene, iar altele cinsteau faptele regelui ostrogot. Se păstrează încă intacte mozaicurile originale care îmbracă pereţii laterali, sprijiniţi pe o serie de 24 de coloane simple, încununate cu capiteluri corintiene, menţionează sursa amintită.
Cele 24 de coloane din marmură au fost aduse din Constantinopol. Pe capitelurile acestora se pot observa multe iniţiale şi monograme greceşti. Acestea sunt semnăturile atelierelor în care au fost confecţionate. Pe unele dintre coloane se mai pot vedea şi astăzi părţi din mozaicurile îndepărtate în vremurile bizantine, şi anume veşminte şi mâini ale unor goţi de la curtea împăratului Teodoric.
Mozaicurile care îmbracă pereţii laterali, spre tavan, datează din secolul al VI-lea. Unele dintre ele datează din vremea regelui Teodoric, când basilica era ocupată de creştinii arieni. În 26 de tablouri este înfăţişată viaţa lui Hristos, alături de Palatul lui Teodoric, din Ravenna, şi portul Classe. Iniţial, absida basilicii era şi ea îmbrăcată în mozaicuri, însă în secolul al XVI-lea, acestea s-au pierdut.
Intrarea în biserică se face printr-un pridvor sprijinit pe coloane din marmură, construit în secolul al XVI-lea. Turnul clopotniţă, aflat lânga biserică, datează din secolele IX-X. Mozaicurile au fost restaurate pe la jumătatea secolului al XIX-lea, de către Felice Kibel. Actuala absidă a basilicii, precum şi pridvorul de la intrare, au fost reconstruite după bombardamentele din Primul Război Mondial, potrivit www.crestinortodox.ro. AGERPRES/(Documentare – Suzana Cristache Drăgan, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Adrian Dădârlat)
Sursa foto: turismo.ra.it
sursa: AGERPRES