Parlamentul european, reunit în plenară, a luat act joi de detaliile planului de refacere a economiilor Europei (750 miliarde euro), aprobat de lideri în weekendul trecut, precum și de bugetul total pe următorii 7 ani (1.074 miliarde euro), însă a avertizat că e gata să blocheze totul prin veto, așa cum are dreptul, dacă va găsi că tăierile operate în anumite programe sunt prea mari.
Deși e singura instituție europeană ai cărei membri sunt aleși prin vot direct și universal, Parlamentul European s-a simțit încă o dată lăsat deoparte în luarea unei decizii atât de importante, pe care au luat-o în cele din urmă ce 27 de șefi de stat și de guvern.
Anul trecut, un conflict izbucnise deja în momentul numirii președintelui Comisiei Europene. Potrivit regulilor stabilite între Parlament și Consiliu, șeful Comisiei trebuie să fie cel care va fi numit de formațiunea politică cu cel mai mare număr de eurodeputați în alegeri, iar acela trebuia să fie germanul Manfred Weber, din partea Partidului Popular European (PPR), principala formațiune din Parlament.
Din păcate pentru Parlament (și pentru democrație, cum au spus multe voci), Emmanuel Macron și Angela Merkel i-au convins pe ceilalți 25 de lideri să o numească pe Ursula von der Leyen, trecând peste alegerile și așteptările Parlamentului.
Conduși de președintele Parlamentului, italianul David Sassoli, o majoritate a deputaților și-au promis să facă viața dificilă guvernelor și să reamintească în permanență că ei sunt legislativul și singura instituție aleasă democratic.
Acum, după maratonul din weekendul trecut, unde liderii au aprobat atât planul de salvare al economiilor, cât și bugetul UE pe următorii 7 ani, parlamentarii au găsit foarte multe subiecte de nemulțumire. Principalul este acela că pentru a ajunge la un acord și a convinge și țările „frugale”, liderii au acceptat (…)