Analiza: De ce impozitarea pensiilor „speciale” are mari sanse sa pice testul CCR?

Dupa ce eliminarea pensiilor mai multor categorii profesionale a fost declarata neconstitutionala, parlamentarii s-au unit si au adoptat, recent, un proiect de lege ce stabileste taxarea suplimentara a pensiilor speciale – sau de serviciu.

Concret, se propune taxarea pensiilor parlamentarilor, magistratilor, diplomatilor, militarilor si alesilor locali. Impozitarea ar urma sa se aplice in functie de anumite plafoane, iar pensiile de peste 7.000 de lei sa fie taxate cu 85% pentru suma ce depaseste pragul amintit.

Pentru a-si incheia parcursul legislativ, proiectul de lege ar mai avea nevoie de promulgarea presedintelui Iohannis si publicarea in Monitorul Oficial, insa foarte multi specialisti atrag atentia ca documentul va pica cu brio testul de constitutionalitate.

Asta si pentru ca orice lege care afecteaza pensiile de serviciu ale magistratilor are toate sansele sa fie declarata neconstitutionala la CCR.

Magistratii au spus, in repetate randuri, ca independenta justitiei, ca garantie constitutionala, include securitatea financiara a judecatorilor si procurorilor, care presupune si asigurarea unor garantii sociale, precum pensia de serviciu, aspecte stabilite de altfel de CCR prin intermediul mai multor decizii luate de-a lungul timpului.

„Reglementarea in vigoare a pensiei de serviciu pentru magistrati este justificata prin prisma specificului activitatii magistratilor, care impune acestora obligatii si interdictii severe, precum si riscuri sporite, care nu le sunt impuse celorlalti asigurati din sistemul public general”, transmitea Consiliul Superior al Magistraturii in februarie 2020, dupa ce Parlamentul votase pentru eliminarea pensiilor speciale.

La randul sau, presedintele Inaltei Curti a mentionat ca exista o confuzie cu privire la natura pensiilor magistratilor care se doreau a fi abrogate. Ele au, de fapt, natura juridica a unor drepturi salariale, „calculandu-se si platindu-se integral contributia de asigurari sociale, precum in cazul oricarui alt salariat, astfel incat sustinerea ca pensiile magistratilor nu sunt bazate, fie si in parte, pe principiul contributivitatii, motiv pentru care s-ar impune sa fie eliminate, este inacceptabila”.

Apoi, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra acestui subiect, retinand ca pensiile in cauza „fac parte din ansamblul de garantii de natura inclusiv financiara care dau caracter efectiv, iar nu iluzoriu, statutului de independenta si impartialitate al autoritatii judecatoresti in ansamblu si al fiecarui magistrat in parte”.

In luna mai, CCR a gasit neconstitutional proiectul de lege pentru eliminarea pensiilor speciale, argumentand ca felul in care au ales parlamentarii sa adopte abrogarea la gramada a tuturor pensiilor din legile speciale nu este corect din punct de vedere legislativ.

Ca regula, pensia de serviciu poate fi obtinuta de magistrati odata ce ajung sa aiba 60 de ani si o vechime de cel putin 25 de ani in functie. Cuantumul acesteia este, de principiu, de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara sau de salariul de baza brut lunar, dupa caz, si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii.

Spre deosebire de pensiile militarilor, care sunt suportate 100% de la buget, pensiile magistratilor au doua componente: una contributiva si un supliment care vine de la buget pana la nivelul prevazut de lege, adica 80% din ultimul brut.

Atunci cand au propus eliminarea pensiilor magistratilor, parlamentarii au facut referire la opinia publica, aceasta fiind nefavorabila pensiilor de serviciu. Cel mai probabil, cetatenii ar fi mai putin revoltati daca nivelul acestor pensii nu ar fi atat de mare.

Problema pensiilor prea mari, mai mari chiar decat salariile, este una veche. De exemplu, in 2016, fostul procuror militar Ilie Botos s-a pensionat la 51 de ani cu o pensie de 24.000 de lei pe luna. In 2015,, el avea un salariu de 17.100 de lei pe luna.

„Argumentul de fond il gasiti in deciziile precedente ale CCR, din 2010 (Decizia CCR 873/2010, n.red.) si aceea de data recenta in care se spune ca pensia magistratilor tine de statutul magistratilor.

Adica ce-i neconstitutional azi, e neconstitutional. Nu poti sa vii maine, poimaine, peste un an, doi, trei, sa reiei ceea ce Curtea deja ti-a spus ca e neconstitutional de doua ori.

Exista o exceptie – daca s-a schimbat contextul social si economic. Ceea ce nu este cazul. Prin urmare, motivele le ducem in 2 categorii sintetice: nu poti sa aplici impozitarea doar la anumite categorii. 2 – nu poti sa treci peste deciziile CCR pronuntate de 2 ori in acest sens”, a sustinut Tudorel Toader, fost ministru al Justitiei

„Toti initiatorii acestei legi cunosc faptul ca nu pot impozita in mod diferentiat pensiile deoarece se creeaza o forma de discriminare. Cu alte cuvinte, impozitarea majora a pensiilor magistratilor si a pensiilor militarilor – sunt pensii de serviciu toate – nu speciale, ci de serviciu inseamna o reducere deghizata a cuantumului acestora. Acest lucru nu este permis, asa cum arata o decizie recenta a CCR si orice efort in acest sens nu are decat un singur scop, atragerea de voturi. La final, ea va fi sortita esecului.

Acum e o goana dupa voturi, e in preajma alegerilor si toate partidele care au aderat la asemena punct de vedere o vor face doar pentru a culege voturile. Ei stiu ca efortul lor este sortit esecului, deoarece CCR i-a avertizat ca orice demers in sensul acesta este neconstitutional – pe de o parte pentru ca s-a aratat de ce nu pot fi reduse. Pe de alta parte, nu pot fi impozitate diferentiat anumite categorii de pensii fara sa recurgi la discriminare”, a mentionat si Constantin Udrea, fost judecator militar

sursa: Orange