Critic National
, BNR: o vulnerabilitate semnificativa pentru revenire este disciplina financiara laxa a companiilor, Critic National, Critic National

BNR: o vulnerabilitate semnificativa pentru revenire este disciplina financiara laxa a companiilor

Cadrul economic post pandemie este marcat de incertitudine, iar perioada de revenire va fi caracterizata de costuri atat la nivel public (prin cresterea cheltuielilor, cu impact asupra deficitului bugetar), cat si la nivel privat (prin activitati economice diminuate si venituri reduse), arata BNR.

Banca Centrala a publicat luni Raportul semestrial asupra stabilitatii financiare.

In cazul Romaniei, revenirea economie dupa criza medicala va depinde si de modul in care vor fi solutionate vulnerabilitatile structurale existente. O vulnerabilitate structurala semnificativa consta in disciplina financiara laxa a companiilor din Romania. Aceasta se caracterizeaza, pe de o parte, printr-o valoare relativ ridicata a restantelor la plata in economie si, pe alta parte, printr-o pondere semnificativa a companiilor cu un nivel al capitalului sub valoarea minima prevazuta de cadrul legal, necesarul acestora de recapitalizare fiind intr-un cuantum semnificativ de aproape 34 miliarde euro.

Alta provocare structurala se refera la necesitatea evitarii capcanei venitului mediu, prin cautarea de solutii privind majorarea valorii adaugate produse in economie, inclusiv prin stimularea inovatiei. Problema demografica si inegalitatile din societate necesita la randul lor solutii pentru ca potentialul de crestere economica sa fie fructificat. In acest sens, mai amintim si necesitatea ca rolul bancilor in finantarea economiei sa creasca, dar in mod prudent, intermedierea financiara din Romania fiind pe ultimul loc in UE.

Crizele economice generate de epidemii au reprezentat pana in prezent momente de rascruce pentru noi dezvoltari tehnologice, sociale si economice. In cazul epidemiei SARS, utilizarea platilor digitale a inregistrat o crestere substantiala in China, marcand punctul de plecare pentru o economie digitalizata. Premisele unei astfel de cresteri au fost asigurate de o imbunatatire a infrastructurii de internet si a accesului la serviciile bancare etc.

In cazul pandemiei curente, masurile severe impuse de gradul ridicat de raspandire au redus interactiunea umana la minimum, iar utilizarea serviciilor digitale, inclusiv in domeniul financiar, a crescut semnificativ. Supravietuirea multor firme a depins de capacitatea acestora de digitalizare a serviciilor oferite, comertul online a crescut dramatic, iar acesta a grabit si dezvoltarea de solutii digitale pentru serviciile financiare oferite de catre sistemul financiar traditional. Aceste modificari sunt foarte probabil sa schimbe permanent comportamentul de consum, in special in randul generatiilor tinere, cu efecte benefice pe termen lung asupra bunastarii.

Firmele din sectorul knowledge intensive services si high tech detin numai 8 la suta din creditarea bancara (martie 2020), dar au o sanatate financiara peste media ansamblului companiilor nefinanciare, ceea ce ar indica necesitatea unei orientari mai ample a institutiilor de credit catre aceste domenii. Rentabilitatea utilizarii activelor este superioara celei de la nivel agregat, in timp ce gradul de indatorare este mai redus. Pozitia de lichiditate supraunitara este sustinuta si de o capacitate mai buna de recuperare a creantelor, ceea ce s-a reflectat si intr-o posibilitate peste media sistemului de a acoperi cheltuielile operationale zilnice in ipoteza unor socuri de lichiditate (163 de zile pentru high-tech, respectiv 214 zile in cazul knowledge intensive services, comparativ cu 133 de zile la nivel agregat).

Institutiile financiare traditionale s-au indreptat intr-o mai mare masura in aceasta perioada catre solutii digitale, insa aceasta abordare nu este lipsita de provocari, precum cresterea riscului la atacuri cibernetice. Institutiile care nu au realizat anterior acestui moment dezvoltari ale sistemelor informatice sunt, probabil, cele care vor inregistra in aceasta perioada si cele mai mari costuri. Analiza institutiilor de credit din EU mai putin importante207 a aratat ca adoptarea de solutii digitale pentru serviciile financiare poate contribui in timp la reducerea semnificativa a costurilor si imbunatati profitabilitatea.

Sectorul Fintech se afla in plin proces de expansiune inainte de aparitia pandemiei COVID-19, desi inegal atat la nivelul tarilor, cat si a tipurilor de tehnologii, servicii si produse financiare. Criza actuala este de asteptat sa grabeasca dezvoltarea sectorului si chiar sa conduca la o integrare mai rapida a acestuia cu sistemul financiar traditional. La nivel european, se doreste dezvoltarea unei noi strategii digitale in domeniul financiar208, respectiv a unui nou plan de actiune209. Un segment aparte care ar putea lua amploare in contextul COVID-19 este cel al dezvoltarilor de metode alternative de plata, precum monedele stabile210, existand in acest moment o serie de proiecte aflate in diferite stadii de dezvoltare. Aceste mijloace de plata pot genera, insa, si riscuri noi pe fondul lipsei unui cadru de reglementare, supraveghere si monitorizare a acestora.

De asemenea, este necesar ca planul de politici si masuri indreptate catre combaterea efectelor economice generate de pandemie sa incorporeze elemente legate de schimbarile climatice (conceptul de green recovery). Aceasta perspectiva este importanta avand in vedere ca schimbarile climatice (de ex. evenimente meteo extreme) sunt de asteptat sa aiba un impact de o magnitudine ridicata asupra economiilor. Aceste provocari reclama o implicare activa din parte autoritatilor, prin folosirea unor instrumente adecvate de natura fiscala sau monetara, astfel incat persistenta si intensitatea socurilor produse de schimbarile climatice sa fie una cat mai redusa. Totodata, aceasta probleme necesita o colaborare la nivel international, insotita de bugetarea adecvata la nivel national.

In cazul Romaniei, o strategie de prevenire a dezechilibrelor produse de schimbarile climatice ar contribui la o utilizare mai eficienta a resurselor, comparativ cu situatia aplicarii unor masuri de combatere a efectelor (cum ar fi despagubirea producatorilor agricoli afectati de seceta). In acest context, o serie de masuri ar putea fi in directia: (i) incurajarii infrastructurii inteligente din punct de vedere climatic, (ii) dezvoltarii si adoptarii tehnologiilor inteligente din punct de vedere climatic, (iii) sprijinirii adaptarii la schimbarile climatice, (iv) evitarii investitiilor in sectoarele cu emisii ridicate de carbon212. In plus, activitatile care produc emisii ridicate de carbon ar trebui taxate corespunzator, inclusiv prin eliminarea subventiilor acordate, iar o conditionalitate pentru sprijinirea prin alte forme a acestora (inclusiv creditare) ar putea fi facuta pe baza unui angajament de reducere a emisiilor din partea acestora si asigurarea unei tranzitii echitabile.

Un alt domeniu de importanta strategica pentru economia Romanei este cel agroalimentar, arata raportul. Evolutiile care au fost inregistrate de acest sector in ultima perioada, precum adancirea deficitului comercial si provocarile la adresa lanturilor de productie care s-au materializat in contextul declansarii pandemiei COVID-19, au subliniat necesitatea alocarii de resurse pentru dezvoltarea sustenabila a acestui sector, inclusiv cu obiectivul asigurarii securitatii alimentare. Importanta alocata tehnologizarii la nivel european se regaseste si in cazul sectorului agroalimentar, fiind alocate fonduri semnificative pentru implementare. Avand in vedere decalajele inregistrate de Romania fata de media europeana: ultimul loc in clasamentul european in domeniul inovatiei (inclusiv in agricultura) , fragmentarea pronuntata a terenurilor agricole si provocarile care vor fi generate de schimbarile climatice, beneficiile acestei viziuni europene sunt importante in cazul Romaniei. In plus, introducerea tehnologiilor digitale in agricultura si industria alimentara sunt facilitate de: infrastructura de telecomunicatii, numerosi specialisti IT, acces bun la internet, o atitudine in general favorabila a firmelor si populatiei in preluarea tehnologiilor digitale etc.

sursa: Orange


Urmareste CriticNational.ro pe FACEBOOK.COM

Distribuie articolele noastre si intra in comunitate. Daca ai un comunicat sau o stire, trimite-o acum pe [email protected]

loading...

Adauga raspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.




Comunicate de presa

Revista Presei

Anunturi