În România, numărul persoanelor care suferă de depresie a crescut de la 1,5% în 2014, la 5% în 2017, potrivit datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică.
Specialiştii numesc depresia „boala secolului”. Aproape 300 de milioane de oameni suferă de depresie la nivel mondial, iar numărul celor care se sinucid ajunge la aproape 800.000, spune Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Numărul persoanelor nediagnosticate este însă mult mai mare. Motivul este simplu: depresia este privită în majoritatea situaţiilor ca un moft sau ca o perioadă de tristeţe care va trece. Dar nu trece.
„Vedem tot mai des persoane în depresie, iar dacă vorbim despre pacienţii cronici, în cazul lor, această stare este şi mai accentuată. Chiar dacă multă lume crede că depresia este doar o stare proastă trecătoare şi un moft, nu este aşa. În această perioadă complicată de pandemie, lucrurile se agravează. Am demarat această campanie pentru a ajuta oamenii să înţeleagă că depresia este o afecţiune serioasă, iar cei care se confruntă cu ea au nevoie de ajutor. În plus, autorităţile ar trebui să susţină şi să deconteze terapia psihologică pentru depresie.”, spune Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor Cronici din România.
Depresia vine la pachet cu mai multe prejudecăţi:
– Multe persoane care suferă de depresie au impresia că nu sunt în stare de nimic.
– În necunoştinţă de cauză, mulţi oameni folosesc greşit termenul „depresie” şi sunt „deprimaţi” dacă pierd un meci de fotbal, dacă nu le stau bine hainele, dacă li s-a rupt o unghie sau dacă nu mai au ketchup în frigider.
– Apropiaţii celor care suferă de depresie au impresia că această tristeţe este un alint, un moft sau un capriciu şi vor doar să fie în centrul atenţiei.
Campania Depresie, nu impresie conţine un video de prezentare şi o miniserie de podcast. Mărturisirile Andreei Raicu, Andreei Marin, Elenei Lasconi, Petronelei Rotar, ale lui Nuami Dinescu şi Marius Manole pot fi ascultate aici. Personajul principal al podcast-ului este Greta Goran. „Am 34 de ani, iar de 20 fac terapie constantă pentru depresie. De 8 ani iau şi medicamente. Depresia nu este un alint, o invenţie sau o cerşire de atenţie, cum cred mulţi. Mi-ar plăcea să nu ne mai fie ruşine să spunem că avem depresie şi aş vrea cei din jur să fie mai atenţi la vorbele lor.”, spune Greta Goran.
De asemenea, ca parte componentă a campaniei este şi lansarea unui grup pentru aparţinătorii celor care suferă de depresie: Prieteni cu depresie.
Depresia este o afecţiune reală şi trebuie tratată cu terapie şi, când e cazul, cu medicamente.
„Oamenii nu vorbesc despre ea pentru că nu îi înţeleg gravitatea. Faptul că e nevăzută, nepalpabilă, face ca problema aceasta de sănătate să nu fie luată în serios.”, spune dr. Gabriel Diaconu, medic psihiatru.
Depresia în contextul COVID-19
Pandemia de coronavirus poate fi extrem de stresantă pentru unii oameni.
Pacienţii cronici sunt mai afectaţi de stări de anxietate şi chiar depresie din cauza izolării îndelungate şi a accesului dificil la serviciile medicale.
„Traversăm o perioadă dificilă şi persoanele cu boli cronice sunt cele mai vulnerabile, fizic şi emoţional. Atenţie! Depresia nu este o glumă. Este important să apelăm la serviciile specialiştilor acum şi în orice moment ne simţim depăşiţi de situaţie. În plus, dacă cineva apropiat nouă suferă de depresie, să nu ignorăm. Să nu avem impresia că e o stare care va trece la un moment dat. Ignoranţa are consecinţe grave.”, spune Radu Gănescu, preşedinte COPAC.
Proiectul „Depresie, nu impresie” aparţine COPAC şi este sprijinit de Janssen.