La începutul acestei săptămâni, prin Biroul parlamentar USR din Bistriţa-Năsăud, am înaintat o nouă adresă către Direcţia de Sănătate Publică (nr. 96/22.06.2020), cât şi ministrului Sănătăţii Nelu Tătaru (Nr. A/USR/283/22.06.2020), prim care am solicitat de urgenţă să ni se comunice – în virtutea obligaţiilor autorităţii judeţene de sănătate publică prevăzute în Capitolul III din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile – stadiul monitorizării calităţii apei potabile în judeţul Bistriţa-Năsăud.
Modul în care compania judeţeană de distribuţie a apei, Aquabis, înţelege să respecte parametrii calitativi ai serviciilor publice prestate şi ai apei furnizate către locuitorii din Bistriţa-Năsăud are o explicaţie şi în modul defectuos în care Direcţia de Sănătate Publică îşi face datoria. O recentă anchetă jurnalistică (sursa aici: https://recorder.ro/harta-recorder-a-scos-la-iveala-zeci-de-retele-de-apa-clandestine-care-functioneaza-fara-aviz-dsp/) dezvăluie practic indolenţa lucrătorilor din mai toate Direcţiile de Sănătate Publică din ţară, instituţii subordonate Ministerului Sănătăţii.
„În România există peste 150 de localităţi în care oamenii sunt racordaţi la reţele de apă clandestine, care funcţionează fără autorizaţie sanitară din partea DSP.
Teoretic, acest aviz este obligatoriu şi se eliberează numai după ce DSP recoltează probe din reţea şi face analize prin care confirmă că apa respectă normele de potabilitate şi poate fi consumată de cetăţeni”, se arată în ancheta realizată de jurnaliştii de la Recorder.
Cazul comunei Zagra, care a cheltuit, acum 11 ani, două milioane de euro într-un proiect de investiţii care cuprindea şi realizarea unei reţele de apă potabilă, este grăitor în acest sens. Pe de-o parte DSP Bistriţa-Năsăud ştie de existenţa acestei reţele de apă care funcţionează deja de peste 11 ani (!), dar nu face nimic în sensul monitorizării calităţii apei furnizate, iar pe de altă parte administraţia publică locală nu a catadicsit să facă nici măcar demersurile necesare intrării în legalitate. Reţeaua care ar trebui să deservească peste 240 de familii nu are, nici la această oră, avizul sanitar necesar! În aceste condiţii, tot primarul comunei Zagra, Dumitru Buşcoiu, este cel care se miră că oamenii nu prea vor să se branşeze la reţea.
În aceste condiţii, ce să ne mai mirăm de atitudinea îngăduitoare pe care o are DSP Bistriţa-Năsăud faţă de Aquabis, în ciuda toturor reclamaţiilor cetăţenilor din judeţ cu privire la calitatea apei?
În acest sens, am solicitat să fim informaţi cu privire la programul de monitorizare, rezultatele monitorizării din 2019-2020, precum şi măsurile de remediere luate pentru ameliorarea situaţiei acolo unde apa a fost contaminată.
În calitate de deputat de Bistriţa-Năsăud, consider că am responsabilitatea de a informa corect şi complet cetăţenii pe care îi reprezint, dar şi de a întreprinde toate demersurile necesare în vederea îmbunătăţirii calităţii sănătăţii publice. Cred cu tărie că una dintre primele măsuri care ar trebui întreprinse în acest sens este depolitizarea instituţiilor publice din domeniul sănătăţii (conducerile DSP să nu mai fie numite şi controlate politic!), precum şi eliminarea angajărilor pe criterii politice sau de relaţii de familie în conducerile companiilor publice de interes local sau judeţean (cum este şi în cazul Aquabis, numirea pe post de director al fratelui preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud).
Prof. Cristina Iurişniţi,
Deputat USR în Parlamentul României
Membru în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport
Preşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi
Bistriţa, 23 iunie 2020