Declaraţie de presă – Deputat Camelia Gavrilă (PSD)

Casa Muzeelor – invitaţie în lumea culturii ieşene, a literaturii, a teatrului, a istoriei

Semnalez un eveniment major în atmosfera spirituală a Iaşului – inaugurarea unei noi instituţii culturale, Casa Muzeelor – clădire istorică în care se vor regăsi într-un dialog polivalent, încărcat de semnificaţii, Muzeul Literaturii Române, Muzeul Teatrului Evreiesc şi Muzeul Pogromului de la Iaşi.

Am participat cu emoţie, cu bucurie estetică, dar şi cu preocupare intelectuală la această sărbătoare cu valenţe multiple. Cu aceasta ocazie am primit placheta-distincţie „Casa muzeelor”, pentru implicare şi colaborare în multe proiecte cu rezonanţă culturală şi educaţională desfăşurate în judeţul Iaşi, dar şi în sensul valorizării potenţialului istoric, artistic şi creativ al judeţului nostru.

Aşadar, în aceste zile trăim încă o dată tristeţea comemorării Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941, pagina întunecată, de istorie tulbure, traversată de societatea românească, subiect readus în dezbatere publică pentru a înţelege tragediile consemnate pe parcursul istoriei.

Realizarea muzeului, dezbaterile, evocările sunt forme prin care încercăm să elucidăm, să explicăm şi să conştientizăm sensuri şi vinovăţii de multe ori eludate.

Secţiunea muzeală destinată Pogromului este concepută sobru, cu documente, informaţii, afişe, elemente simbolice şi imagini dramatice, reuşind să refacă un moment grav şi să creeze starea de emoţie şi reflecţie lucidă.

Este remarcabil că la nivel local, Consiliul Judeţean Iaşi, preşedintele şi consilierii judeţeni, au găsit resursele necesare şi consecvenţa pentru a finaliza, chiar şi în contexte dificile, un proiect cultural de anvergură, pe care Iaşul îl aştepta.

În intervenţia mea am subliniat importanţa instituţiei culturale, aprecierea pentru demersul responsabil şi profund cultural al Consiliului Judeţean Iaşi, proiect coordonat cu dăruire şi consecvenţă de preşedintele Consiliului, dr. Ing. Maricel Popa.

Consider că se deschide astfel drumul înţelegerii trecutului, se completează spaţiile muzeale din Iaşi, se recuperează sensurile şi lecţiile unor evenimente relativ recente, secvenţe importante de istorie aflate în zona de criză şi derivă valorică.

Clădirea însăşi este impresionantă, amplă şi maiestuoasă, refăcută arhitectural cu acurateţe, având şi un rol simbolic, pentru că aminteşte de sediul fostei Chesturi din Iaşi, de locul suferinţei evreilor prigoniţi, deportaţi, supuşi unor suferinţe cumplite – vorbim de locul şi timpul unui masacru în care şi-au pierdut viaţa mii de evrei, deci evocare necesară a contextului tulbure din anii premergători celui de-al doilea război mondial.

Prezenţa distinsă şi expresivă a unui supravieţuitor al Trenurilor Morţii, Iancu Zuckerman, dar şi povestea adevărată rostită cu tristeţe şi sobrietate au sporit emoţia şi gravitatea momentelor comemorate după 79 de ani

Secţiunea dedicată Istoriei Teatrului Evreiesc recompune atmosfera secolului al XIX-lea, semnificaţia onorantă a primului teatru profesionist de limbă idiş din lume, cu tot ce înseamnă fascinaţia scenei, creativitate regizorală, interpretarea actorilor, afişe, cronici de teatru, evoluţii ulterioare ale fenomenului teatral, împletit cu elemente din cultura şi spiritualitatea evreilor.

Fondatorul teatrului de la Pomul Verde din Iaşi, Avram Goldfaden, poet, dramaturg şi actor evreu, originar din Ucraina, este personalitatea care, mai târziu, va fonda primul teatru evreiesc din New York. Un prolog important ancorat în lumea culturală ieşeană …

În timp Casa Muzeelor va prelua şi va dezvolta Muzeul Literaturii Române, găzduit acum de Casa Pogor, oferind cu generozitate spaţii destinate epocilor culturale şi literare, scriitorilor formaţi în Iaşi şi în Moldova. Instituţia are şansa reală să devină un adevărat nucleu cultural al Iaşului pentru incursiuni literare, lansări de carte, dezbateri, colocvii şi sesiuni ştiinţifice, lecţii la muzeu, ateliere de creaţie.

O zi plină de simboluri şi bucurii ale spiritului…Să nu uităm că în sfera culturii se află idei, sentimente, atitudini, credinţe şi practici religioase, arta şi ştiinţă, filosofie, valori şi lectură a lumii.

Cultura este o interpretare a lumii, o lectură şi o apreciere a existenţei, un mod de a transmuta experienţa umană în limbaje simbolice. Importanţa ei ca întreg, indiferent de modalităţile de expresie, nu poate fi pusă la îndoială. În acest sens, Lucian Blaga afirma că omul nu poate evada din sfera culturii, întrucât şi-ar pierde esenţa umană : ,,Exodul din cultură ar duce la abolirea umanităţii…”.

Deputat PSD de Iaşi
Prof. dr. Camelia GAVRILĂ