Skip to content
Critic National
Meniu
  • Home
  • Politica
  • Justitie
  • Social
  • Sanatate
  • Lifestyle
  • Fapt divers
    • Revista presei
  • Comunicate de presa
  • Anunturi
    • Afaceri, prestari servicii si firme
    • Agro si industrie
    • Animale de companie
    • Auto, moto si ambarcatiuni
    • Casa si gradina
    • Electronice si electrocasnice
    • Imobiliare
    • Locuri de munca
    • Mama si copil
    • Moda si frumusete
    • Timp liber, hobby, sport si arta
  • Contact
Meniu

DOCUMENTAR: 25 ani de la inaugurarea Palatului Drepturilor Omului din Strasbourg (29 iunie)

Publicat: 29 iunie 2020

Curtea Europeană a Drepturilor Omului este una dintre instituţiile reper de protejare a drepturilor omului la nivel internaţional. Veghează la respectarea de către statele membre ale Consiliului Europei a prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Curtea a fost instituită prin Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale adoptată de către statele membre ale Consiliului Europei la Roma la 4 noiembrie 1950 şi a intrat în vigoare la 3 septembrie 1953.

În 1987, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a hotărât necesitatea construirii unui nou sediu al instituţiei paneuropene, conform echr.coe.int.

Un prim proiect a fost avansat de arhitectul oraşului Strasbourg, Georges Sauer, însă a fost abandonat după alegerile municipale din 1989 ca urmare a schimbării majorităţii politice în forul de conducere local.

Trei companii de arhitectură au propus proiecte către Comitetul de Miniştri pentru construirea sediului, fiind vorba de: proiectul Perrault avansat de arhitectul Dominique Perrault, proiectul Ungers al arhitectului Oswald Mathias Ungers şi proiectul Rogers al arhitectului Richard Rogers.

La câteva luni după căderea Zidului Berlinului (8 noiembrie 1989), proiectul arhitectului Richard Rogers a fost selectat drept câştigător. Exprimarea intenţiilor de aderare de către fostele state comuniste a determinat modificarea proiectului prin adăugarea a două noi etaje şi extinderea corpurilor de clădire unde erau localizate birourile. Astfel, suprafaţa construibilă a crescut de la 22.500 metri pătraţi la 28.500 metri pătraţi, potrivit echr.coe.int.

Sala cea mare pentru audieri are 860 metri pătraţi, sala mică pentru audieri oferă un spaţiu 520 de metri pătraţi, o suprafaţă de 4.500 de metri pătraţi a fost alocată pentru camere de şedinţe, iar 16.500 de metri pătraţi au fost destinaţi birourilor.

Pentru construirea întregului stabiliment au fost angajaţi 1.500 de muncitori, lucrându-se în total circa 800.000 de ore. Au fost utilizaţi 490 de km de cabluri electrice, 5.500 becuri, 10 km de conducte, 500 de metri de documente, 450 de tone de schele metalice, 1.450 de tone de fier beton, 15.000 de metri cubi de ciment, 2.800 de metri cutii pentru flori decorative la ferestre, patru pompe de căldură, 16 unităţi separate de gestionare a fluxului de aur.

Piatra de temelie a sediului Palatului Drepturilor Omului a fost aşezată simbolic, în cadrul unei ceremonii organizate la 4 mai 1992, de preşedintele francez Francois Mitterand, la care au participat şi alte personalităţi internaţionale şi locale. Regina Elisabeta a II-a a vizitat, la 12 mai 1992, locul unde urma să fie construită clădirea şi a plantat un copac în grădina viitorului Palat al Drepturilor Omului.

Lucrările au fost definitivate în 1995, iar la 29 iunie a avut loc ceremonia de inaugurare la care au luat parte preşedintele ceh Vaclav Havel, ministrul francez al justiţiei Jacques Toubon, primarul oraşului Strasbourg Catherine Trautmann şi alte personalităţi internaţionale.

În curtea Palatului au fost aşezate în chip simbolic mai multe edificii sau sculpturi cu anumite semnificaţii. A fost aşezată o secţiune din Zidul Berlinului, cele patru blocuri semnificând legăturile strânse dintre estul şi vestul Europei. Pe secţiunea respectivă de zid este inscripţionat ”Freiheit” – Libertate. De asemenea, este aşezată o sculptură a lui Carl Bucher, intitulată ”Cei şapte pietrificaţi”, donată de Elveţia, ce reprezintă trauma violenţei fizice şi psihice. Sculptura indică simbolic valorile Consiliului Europei: drepturile omului, democraţia şi statul de drept. Întâlnim, totodată, ”Casa Oblate”, o pensiune aparţinând secolului al XVIII-lea.

Palatul Drepturilor Omului găzduieşte 650 de membrii ai personalului şi 47 de judecători ai Curţii Europene a Drepturilor Omului care lucrează pentru a se asigura că drepturile a 820 de milioane de cetăţeni ai celor 47 de state membre ale Consiliului Europei sunt respectate în acord cu prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Biroul Central al CEDO este celula principală de lucru a instituţiei, centralizând zilnic circa 1.500 de scrisori şi mesaje. Încă de la crearea sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, şi instituţia predecesoare, au definitivat examinarea a cel puţin 700.000 de speţe. În documente de arhivă, această activitate poate fi reprezentată prin de 35 de ori înălţimea Catedralei Strasbourg, sau prin 5.090 metri liniari şi 232 de tone de hârtie.

De la momentul inaugurării sediului au fost organizate patru evenimente dedicate zilelor deschise. Palatul Drepturilor Omului găzduieşte frecvent seminarii şi conferinţe pe tematici dedicate drepturilor omului. AGERPRES/(Documentare – Liviu-Ioan Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dãdârlat)

 

Sursa foto: coe.int

sursa: AGERPRES

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

©2025 Critic National Toate drepturile, rezervate.