Actiunea vine in urma analizei ONG-ului a raportului „Calitatea aerului in Romania in anul 2019”, publicat de Ministerul Mediului, prin Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM), in aprilie, se arata unui comunicat al Greenpeace.
Conform analizei Greenpeace Romania, in Bucuresti si in tara sunt in continuare depasiri ale limitelor de poluare la praf si noxe care pun sanatatea publica in pericol. In lipsa unor masuri urgente la nivel local, Romania risca amenzi uriase din partea Comisiei Europene.
Una dintre concluziile analizei este ca, desi in anul 2019 s-a inregistrat o usoara imbunatatire a calitatii aerului, comparativ cu 2018, Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului (RNMCA) are foarte multe defectiuni. Conform datelor oficiale, in 2019, au fost intreruperi extrem de mari in captarea datelor privind poluarea aerului, nu s-au monitorizat corespunzator anumiti poluanti periculosi precum praful fin (PM 2.5) si dioxidul de azot (NO2), iar unele statii oficiale sunt amplasate in locuri irelevante. Astfel, concluzia ca aerul a fost mai curat in 2019 decat in 2018 nu poate fi bazata pe date concludente.
„Bucurestiul nu se mai regaseste in lista oraselor cu depasiri ale mediei anuale la dioxid de azot in 2019, desi in 2018 a fost prezent. Dar asta se intampla din cauza faptului ca, in 2019, nivelul de poluare nu a fost masurat decat la o singura statie din Bucuresti, comparativ cu toate cele 8 statii care au monitorizat dioxidul de azot in 2018”, conform ONG-ului.
In anul 2019, au fost inregistrate depasiri ale valorii limita anuale pentru dioxid de azot la 6 statii din tara: BV-1 Brasov (statie de trafic), BV-3 Brasov (statie de trafic), CJ-1 Cluj (statie de trafic), HD-1 Deva (statie de fond urban), TM-1 Timisoara (statie de trafic) si TM-5 Timisoara (statie de trafic).
Amplasarea si alegerea tipului de statii pentru monitorizarea poluarii aerului din trafic in Bucuresti a fost subiectul celei mai recente proceduri de sanctionare, din 14 mai 2020, in care Comisia Europeana avertiza ca „Romania nu a respectat valorile-limita pentru dioxidul de azot (NO2) in aglomerarile Bucuresti, Brasov, Iasi, Cluj-Napoca si Timisoara si nu a luat masuri corespunzatoare pentru a scurta cat mai mult posibil perioadele de depasire. Comisia solicita de asemenea clarificari cu privire la monitorizarea corespunzatoare a concentratiilor de dioxid de azot (NO2) intr-una dintre aglomerari (Bucuresti). Prezenta unor concentratii ridicate de NO2 implica riscuri pentru sanatatea umana”, conform sursei citate.
Poluarea cu PM 2.5, cea mai periculoasa pentru sanatatea umana
Praful fin (PM 2.5), considerat de specialisti ca fiind cel mai periculos indice de poluare si care se afla in stransa legatura cu arderile motoarelor, a fost monitorizat in 2019 doar la doua dintre cele opt statii existente in Bucuresti si in imprejurimi. Statiile de tip trafic de pe bulevardul Mihai Bravu si de la Cercul Militar National, acolo unde se inregistreaza printre cele mai mari valori de trafic, nu dispun de echipamente pentru masurarea PM 2.5.
Pentru evaluarea prafului (PM10) in Bucuresti au fost luate in calcul patru statii in 2019, fata de cinci statii in 2018. Chiar si in aceste conditii de monitorizare defectuoasa, s-au inregistrat mai mult de 35 de depasiri ale valorilor limita zilnice la doua statii din Bucuresti – 46 depasiri la B-3 Bucuresti (Mihai Bravu) (statie de trafic), 38 depasiri la B-6 Bucuresti (Cercul Militar) (statie de trafic). Tot la aceste statii s-au inregistrat depasiri ale aceluiasi indicator si in anul precedent, fapt ce arata lipsa masurilor urgente pentru a reduce poluarea sau ineficienta acestora.
In 2020, Romania a fost condamnata de Curtea de Justitie a UE pentru esecul sistematic de a reduce poluarea cu praf (PM10) din Bucuresti. Cetatenii Capitalei au fost expusi in mod aproape continuu unor niveluri nesanatoase de praf inca din 2007, iar autoritatile au fost atentionate in mod repetat cu privire la acest lucru.
sursa: Orange