Comunicat de presă – Centrul de Resurse Juridice

Protecţia persoanelor cu dizabilităţi în focarele de COVID-19

Centrul de Resurse Juridice, în contextul pandemiei, şi urmare a contactului telefonic zilnic cu rezidenţi şi personal care lucrează în centrele rezidenţiale, a solicitat decidenţilor să trateze cu respect şi dreptul la sănătate al persoanelor cu dizabilităţi instituţionalizate. Astfel, am solicitat prioritizarea testării rezidenţilor cu dizabilităţi şi a personalului din centrele rezidenţiale, transferul în unităţi spitaliceşti specializate a celor infectaţi cu COVID-19 şi urgentarea procesului de integrare în comunitate prin modificarea abordării la nivel local a construirii de locuinţe protejate.

Focarele de COVID-19 au continuat să se înmulţească în centre, iar CRJ a luat legătura inclusiv cu personalul unor centre care au semnalat noi focare în ultimele săptămâni: Centrul de Recuperare şi Reabilitare pentru Persoanele cu Handicap din Moreni[1] şi Complexul de Servicii Sociale din Găeşti[2], judeţul Dâmboviţa, şi Centrul de Îngrijire şi Asistenţă din Slobozia[3], judeţul Ialomiţa. Urmare a discuţiilor purtate, semnalăm următoarele îngrijorări privind protecţia insuficientă a persoanelor cu dizabilităţi instituţionalizate:

Rezidenţii centrelor nu beneficiază de testare periodică, deşi Metodologia INSP din 19.06.2020 recomandă testarea de două ori pe lună a persoanelor instituţionalizate asimptomatice. DSP Ialomiţa, DSP Iaşi şi DSP Dâmboviţa testează rezidenţii doar ulterior depistării unui angajat pozitiv. Intervalul de timp scurs între cele două testări favorizează apariţia unor cazuri noi într-un spaţiu închis, în care aceste persoane nu se pot izola şi nu pot practica distanţarea socială.

Personalul de îngrijire din centrele rezidenţiale este testat o dată la două săptămâni, deşi aceştia ies în comunitate zilnic. Astfel, aceştia pot oricând să aducă virusul în centre, facilitând crearea unui focar, aşa cum s-a şi întâmplat.

Rezidenţi depistaţi pozitiv continuă să fie izolaţi şi monitorizaţi în centre, deşi medici specialişti[4] au declarat referitor la populaţia generală, că persoanele asimptomatice pot dezvolta brusc o formă severă şi sucomba total. Aceste centre rezidenţiale se află de cele mai multe ori în mediul rural şi în locaţii greu accesibile. Personalul de îngrijire socială şi psihologică nu are posibilitatea de a monitoriza starea de sănătate a unui pacient COVID-19 la acelaşi nivel ca mediul spitalicesc (măsurarea saturaţiei de oxigen, radiografia pulmonară). Persoanele cu dizabilităţi nu pot avea acces la servicii de îngrijire a sănătăţii la acelaşi standard şi în condiţii de egalitate cu ceilalţi atât timp cât sunt izolate în centre.

Lipsa personalului specializat pentru a trata pacienţii COVID-19 cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale contribuie la limitarea dreptului acestora la cel mai înalt standard posibil de sănătate. Spitalele COVID-19 nu au personal specializat pentru îngrijirea pacienţilor cu probleme de sănătate mintală, în timp ce în spitalele şi secţiile de psihiatrie nu există informaţii despre amenajarea unor secţii pentru pacienţii depistaţi pozitivi, soluţiile pentru internare fiind extrem de limitate.

În luna mai, Ministerul Sănătăţii ignora îngrijorările CRJ (transmise la 24.04.2020) privind restricţionarea accesului persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale la îngrijire, tratament şi aparatură de specialitate în unităţile spitaliceşti din România, înaintând petiţia CRJ către INSP, şi transmiţând înapoi exclusiv poziţia INSP cu privire la acest aspect: că aceste aspecte nu fac parte din domeniul de activitate al INSP (răspunsul nr. 6560/08.05.2020):Având în vedere necesitatea protejării persoanelor cu dizabilităţi instituţionalizate şi problemele semnalate mai sus, CRJ solicită:

Asigurarea implementării de către DSP-uri a Metodologiei de testare a INSP din 19.06.2020, ce recomandă testarea de două ori pe lună a persoanelor instituţionalizate asimptomatice;

şi

Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale la îngrijire, tratament şi aparatură de specialitate în unităţile spitaliceşti din România, prin internarea acestora în condiţii de egalitate cu ceilalţi şi prin desemnarea de unităţi suport COVID-19 cu personal specializat în psihiatrie.