O sanatate mai buna ar putea adauga 12 miliarde de dolari la PIB-ul global in 2040, o crestere accelerata de 8 % care se traduce printr-o evolutie mai rapida cu 0,4 % in fiecare an, mai arata raportul, care analizeaza aspectele care ar putea imbunatati sanatatea populatiei lumii si cat de mari ar fi beneficiile economice si sociale ale societatilor daca numarul deceselor premature si al dizabilitatilor ar putea fi redus, iar angajatii ar avea mai putine probleme de sanatate, care ar putea fi evitate.
Pandemia COVID-19 a fost un context nedorit care a amintit cat de mult conteaza sanatatea persoanelor, a societatii si a economiei globale. Aceasta a expus vulnerabilitati profunde atat in sistemele de asistenta medicala, in sanatatea populatiei, in structurile sociale si in economiile din lume. Primele estimari sugereaza ca pandemia si repercursiunile acesteia ar putea duce la o scadere de 3 pana la 8% a PIB-ului global in 2020. Cu toate acestea, in fiecare an, sanatatea precara reduce PIB-ul global cu 15%.
Cercetarea analizeaza 200 de tari, inclusiv Romania, cu rezultate estimate pana in 2040, cu scopul de a identifica diferitele provocari si oportunitati privind sanatatea cu care se confrunta fiecare dintre acestea. Rezultatele sunt agregate la nivel regional si global si in functie de gradul de dezvoltare economica.
Studiul arata ca pandemia si efectele acesteia ar putea reduce PIB-ul global real cu 8% in 2020. Dar, in fiecare an, sanatatea precara reduce PIB-ul real cu aproximativ de doua ori mai mult.
Apeland la masuri deja existente astazi la scara larga, prevalenta agravanta la nivel global a bolilor ar putea fi redusa cu aproximativ 40 % in urmatoarele doua decenii. Cifrele referitoare la Europa de Vest, respectiv Europa de Est si regiunea Asiei Centrale dezvaluie acelasi nivel de 41 procente pentru 2040. Datele pentru Romania indica faptul ca reducerea potentiala a gradului de sanatate precara este de 37 % in acest interval.
O reducere de aceasta dimensiune ar aduce beneficii uriase: varsta medie de 65 de ani in 2040 ar putea fi echivalentul celei de 55 de ani astazi din punct de vedere al sanatatii. Mortalitatea infantila ar scadea cu 65 %, decalajul inegalitatii in sanatate s-ar reduce, iar mai mult cu 230 de milioane de persoane ar fi in viata pana in 2040. Mai mult, anual, la nivel global, fiecare persoana ar castiga inca 21 de zile de viata sanatoasa, in timp ce in Romania acestea ar fi creste la 27 de zile.
O sanatate mai buna ar putea adauga 12 miliarde de dolari la PIB-ul global in 2040, o crestere accelerata de 8 % care se traduce printr-o evolutie mai rapida cu 0,4 % in fiecare an. Romania ar putea beneficia de o crestere a PIB-ului de 9% pentru acelasi interval de timp si de un impact al PIB-ului de 26 de miliarde de dolari in urmatoarele doua decenii. Aproximativ jumatate din aceste beneficii economice anuale provin din faptul ca, la nivel mondial, forta de munca este mai extinsa si intr-o stare de sanatate mai buna. Restul procentelor provin din extinderea capacitatii de munca a persoanelor in varsta, a celor cu dizabilitati si a ingrijitorilor informali, precum si din imbunatatirea productivitatii deoarece prevalenta bolilor cronice este mai redusa. In Romania, beneficiile cele mai mari, a caror valoare se ridica la 11,5 miliarde de dolari, vor fi generate de extinderea capacitatii de munca a categoriilor mentionate, in timp ce aproape 8 miliarde de dolari vor proveni din reducerea nivelului de sanatate precara.
Randamentul economic ar putea fi intre 2 si 4 dolari pentru fiecare dolar investit intr-o sanatate mai buna. In cazul specific al Romaniei, fiecare dolar investit va genera 1,8 dolari.
Cercetarile arata ca 70 % din oportunitatea neexploatata de a imbunatati sanatatea este generata de zona profilactica. Aproximativ aceeasi proportie se aplica si pentru Romania, cu 36 % provenind din reducerea nivelului de sanatate precara prin implementarea de masuri de mediu, sociale si comportamentale de combatere a acesteia, in timp ce alte 35 % provin din preventie si promovarea sanatatii.
„Adultii activi in campul muncii din Europa de Est si Asia Centrala ar putea fi mai bine protejati de problemele de sanatate legate de stilul de viata. In aceasta regiune, in topul celor mai ridicate riscuri de sanatate sunt bolile cardiovasculare si problemele legate de sistemul muscular si cel osos. In Romania, primele doua in topul celor mai de impact interventii privind sanatatea ar trebui sa vizeze medicamentele pentru bolile de inima, prevenirea accidentelor vasculare cerebrale si diabetul, respectiv vaccinurile, in timp ce, pe locul al treilea in clasament, s-ar regasi masurile legate de regimul alimentar. Speram ca aceste rezultate vor ajuta la schimbarea perceptiei des intalnite ca sanatatea este o povara sociala si vor fi privite drept o oportunitate de imbunatatire atat a starii de sanatate a fiecaruia dintre noi cat si a performantei economice colective. Prin imbunatatirea sistemului de sanatate putem compensa partial declinul demografic la care asistam in tara noastra in prezent,” comenteaza Alexandru Filip, Partener Coordonator al biroului McKinsey & Company din Bucuresti si Lider al McKinsey DnA (Digital and Analytics) Practice in Europa Centrala.
Constientizarea beneficiilor expuse in acest raport ar presupune redirectionarea cheltuielilor catre zona de preventie in sistemele de sanatate si nu numai. Preventia este de obicei mai putin costisitoare decat tratamentul si, ulterior, reduce nevoia unui tratament mai scump, contribuind la un randament economic ridicat. Transferul cheltuielilor incrementale catre preventie nu ar fi insa simplu deoarece necesita schimbari substantiale in ceea ce priveste directia si modul in care se furnizeaza serviciile de asistenta medicala, precum si schimbari in comunitati care ar ajuta persoanele sa creasca, sa munceasca si sa imbatraneasca sanatos.
„Pe langa interventiile existente, perspective interesante in inovare – sub forma de noi medicamente, proceduri, dispozitive medicale, tehnologii si modele de livrare – vor fi esentiale pentru imbunatatirea sanatatii populatiei lumii si ar putea reduce si mai mult prevalenta agravanta a bolii, cu procente care variaza intre 6% si 10%, potrivit cercetarilor noastre,” a declarat Martin Dewhurst, partener senior si lider al echipei care se ocupa de analiza pietei farmaceutice si medicale in cadrul McKinsey & Company. Raportul identifica o serie de domenii tehnologice cu potential ridicat de impact in urmatorii 20 de ani, din zone cu nevoi mari neacoperite.
„Chiar daca activitatea noastra evidentiaza potentialul mare de imbunatatire a sectorului sanatatii, asta nu inseamna ca a ajunge in acel punct ar fi usor, a spus Katherine Linzer, partener la McKinsey & Company si autor principal al raportului. „Pentru unele tari, in special economiile emergente, ar fi nevoie sa fie crescut nivelul de acces la asistenta medicala. Ar fi necesar ca toate tarile sa isi schimbe comportamentele nesanatoase si sa promoveze medii si societati sanatoase. Acest lucru nu este de ignorat si ar necesita schimbari dramatice care se extind dincolo de ceea ce, de obicei, consideram asistenta medicala.”
sursa: Orange