La 11 iulie 1975, arheologii chinezi anunţau descoperirea a ceea ce a devenit cunoscută drept „Armata de teracotă”, una dintre cele mai mari descoperiri arheologice ale secolului al XX-lea. Alături de cei 8.000 de soldaţi din teracotă, 670 de cai şi 130 de care de luptă, în cei peste 40 de ani de excavări au fost descoperite peste 50.000 de relicve istorice importante, printre care cai şi căruţe din bronz, cu piese ornamentale din aur şi argint, arme din bronz, vase de sacrificiu, obiecte de aur, argint, jad şi lut.
„Armata de teracotă” se referă la miile de modele de lut de dimensiuni reale ale soldaţilor, cailor şi carelor care au fost aşezate în interiorul mausoleului lui Qin Shi Huang, primul împărat al Chinei şi fondator al dinastiei Qin (259-210 î.Hr.), situat în apropiere de Lishan, provincia Shaanxi, în centrul Chinei. Scopul creării acestei armate era acela de a-l proteja şi servi pe împărat în viaţa de după moarte, notează https://www.ancient.eu/.
Armata de teracotă formată din peste 8.000 de soldaţi din teracotă, 670 de cai şi 130 de care de luptă, care a fost ingropata odată cu Primul Împarat Qin (Qin Shi Huang)
Foto: (c) SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
În 1974, nişte săteni care săpau o fântână au scos la iveală cioburi de ceramică aflate în zona mausoleului primului împărat al dinastiei Qin. Văzându-le, un arheolog şi-a dat seama de valoarea lor, şi a raportat departamentului cultural al regiunii. Figurile realiste ale armatei oferă o perspectivă unică asupra organizării armatei antice chineze, de la arme la armuri sau mecanici de care de război până la structuri de comandă. Shi Huang îşi dorea cu disperare nemurirea, iar până la urmă, armata sa de teracotă de peste 7.000 de războinici, 600 de cai şi 100 de care, i-a oferit, în cele din urmă, ceea ce şi-a dorit, notează https://www.ancient.eu/.
Împăratul Qin Shi Huang (259-210 î. Hr.), personaj istoric controversat, a realizat pentru prima dată în istoria Chinei, unificarea ţării, a adoptat o serie de măsuri menite să promoveze dezvoltarea societăţii, economiei şi culturii, a impus o monedă unică şi a realizat o uniformizare a limbii scrise şi unităţilor de măsură lungime, greutate şi volum. El a construit Marele Zid Chinezesc pentru apărarea de invaziile triburilor nomade dinspre nord. Pe de altă parte, primul împărat al dinastiei Qin a fost un despot tiranic şi crud. A dat ordin să fie arse cărţile care nu corespundeau voinţei sale de dominaţie şi de a-i îngropa pe intelectualii cu vederi diferite faţă de cele ale sale, cu scopul de a menţine dominaţia dinastiei Qin. Totodată, el a mobilizat mari forţe umane şi materiale la construirea palatului şi a mausoleului său.
Construcţia ansamblului mortuar a început la puţin timp după încoronarea sa şi reunificarea ţării. 720.000 de lucrători au participat timp de aproape 40 de ani la lucrările de construcţie a acestui obiectiv, care nu se încheiaseră nici la moartea împăratului. Uriaşul mausoleu ocupă o suprafaţă de 56,25 km pătraţi în munţii Lishan din suburbia oraşului Xi’an, capitala provinciei Shanxi. Baza mausoleului are o formă pătrată, cu o lungime sud-nord de 350 m, o lăţime est-vest de 345 m şi o înălţime de 76 de m, potrivit http://romanian.cri.cn.
Armata de teracotă formată din peste 8.000 de soldaţi din teracotă, 670 de cai şi 130 de care de luptă, care a fost ingropata odată cu Primul Împarat Qin (Qin Shi Huang)
Foto: (c) SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
Camerele din interiorul mormântului imperial au fost rânduite astfel încât armata îngropată să fie în concordanţă strictă cu directivele antice privind arta războiului: cu faţa spre est către duşmanii antici ai statului Qin (şi spre intrare), cu prima încăpere pe flancul drept, cea de-a doua pe flancul stâng şi a treia pe un post de comandă în spate. Astfel, prima încăpere, cea mai mare şi mai impresionantă, de dimensiunea unui hangar de avion, ar conţine peste 6.000 de figuri de teracotă de soldaţi şi cai. Cele mai impresionante fotografii ale Armatei de teracotă au fost făcute în prima încăpere, potrivit https://www.chinahighlights.com/.
În următoarele încăperi, continuă şi astăzi excavaţiile şi restaurarea. Ca punct culminant al întregului mausoleu, cea de-a doua încăpere dezvăluie misterul armatei antice. Formată din patru unităţi, măsoară 94 de metri de la est la vest şi 84 de metri sud la nord şi 5 metri adâncime, formând o suprafaţă construită de 6.000 de metri pătraţi. Războinicii şi caii formează o dispunere riguroasă de luptă. A treia încăpere este cea mai mică. Există doar 68 de figuri de teracotă, multe dintre ele fără cap. Este evident că reprezintă postul de comandă, modelul hainelor confirmând statutul de oficiali ai statului.
Cele două care de război din bronz au fost descoperite la 20 metri vest de mormântul imperial, în decembrie 1980. În prezent, ele sunt expuse în două vitrine mari de sticlă. Carele sunt compuse din 3.400 de piese şi sunt conduse de câte patru cai, cu o înălţime ce variază între 65-67 cm şi o lungime de 120 cm. Fiecare cântăreşte 1.234 kg. Ornamentele din aur şi argint, în număr de 1.720, cântăresc 7 kg. Carele sunt cele mai bine conservate relicve din bronz dar şi cele mai mari piese antice de bronz găsite vreodată în lume. Cele trei încăperi, dar şi carele de bronz pot fi vizitate, ele constituind Muzeul „Armatei de teracotă”, notează https://www.chinahighlights.com/.
Armata de teracotă formată din peste 8.000 de soldaţi din teracotă, 670 de cai şi 130 de care de luptă, care a fost ingropata odată cu Primul Împarat Qin (Qin Shi Huang)
Foto: (c) SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO
Războinicii din argilă şi caii lor, toţi în mărime naturală, au fost realizaţi fără vreun instrument avansat ci doar cu ajutorul mâinilor. Figurile din argilă arsă au o înălţime de circa 1,80 m, cu o expresie autentică, reflectând nivelul artei sculpturii din acea perioadă. Cercetările asupra corpului au relevat faptul că mâinile, picioarele, bustul şi capul acestora au fost realizate separat, cu ajutorul mulajelor, şi apoi erau asamblate. Un strat de argilă era aplicat pe suprafaţa sculpturilor, pentru ca artiştii să poată modela trăsăturile feţei şi părul individual. Erau arse în cuptoare pentru a face lutul durabil şi, apoi, erau pictate cu culori strălucitoare. Fiecare figură este unică şi diferită. Trăsăturile faciale, expresia feţei, îmbrăcămintea dar şi modul de aranjare a părului reflectă poziţia sa în societate. După 2.200 de ani de stat în condiţii de umiditate, majoritatea figurilor şi-au pierdut culoarea vie originală.
În 1987, mausoleul Qin Shi Huang şi armata sa din teracotă au fost înscrise pe lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO, după cum menţionează https://whc.unesco.org/. AGERPRES/(Documentare – Irina Andreea Cristea, redactor Arhiva Foto – Elena Bălan, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)
* Explicaţie foto din deschidere: Armata de teracotă formată din peste 8.000 de soldaţi din teracotă, 670 de cai şi 130 de care de luptă, care a fost ingropata odată cu Primul Împarat Qin (Qin Shi Huang)
sursa: AGERPRES