Conform Administratiei prezientiale, seful statului a trimis Curtii Constitutionale o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea art. 7 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011.
Legea criticata de Iohannis interzice, in unitatile invatamant si in toate spatiile destinate educatiei si formarii profesionale, inclusiv in unitatile care ofera educatie extrascolara, activitatile „in vederea raspandirii teoriei sau opiniei identitatii de gen, inteleasa ca teoria sau opinia ca genul este un concept diferit de sexul biologic si ca cele doua nu sunt intotdeauna aceleasi”, precum si a activitatilor care contravin principiilor prevazute la art. 3 al Legii nr. 1/2011.
„Consideram ca legea dedusa controlului de constitutionalitate contravine prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3), alin. (4) si alin. (5), referitoare la statul de drept, principiul separatiei puterilor in stat, respectiv la respectarea Constitutiei si a legilor, ale art. 16 alin. (1) referitoare la principiul egalitatii cetatenilor in fata legii in coroborare cu cele ale art. 32 privind asigurarea accesului la invatatura si cu cele ale art. 49 privind protectia copiilor si tinerilor, ale art. 20 alin. (2) privind prioritatea reglementarilor internationale in materia drepturilor fundamentale ale omului, ale art. 29 privind libertatea constiintei, ale art. 30 alin. (1) si alin. (2) referitoare la libertatea de exprimare si la interzicerea cenzurii, ale art. 32 alin. (6) referitoare la autonomia universitara, precum si ale art. 61 alin. (1) teza a doua, conform carora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii”, conform sesizarii transmisa CCR.
Seful statului este de parere ca prin legea dedusa controlului de constitutionalitate se impune un stereotip/cliseu in ceea ce priveste rezultatul cercetarii unor anumite teorii/opinii, care trebuie sa fie unul si acelasi, sa se incadreze intr-un tipar si sa nu se orienteze intr-un anumit sens sau scop, in caz contrar, sanctiunea fiind interzicerea activitatii de raspandire a respectivelor teorii/opinii in mediul specific educational.
„In cazul de fata, invederam ca solutia Parlamentului de a impune prin lege ce activitati, teorii sau opinii si cu ce scop se pot constitui acestea in activitati educative care sa poata fi desfasurate in unitatile de invatamant si, prin urmare, ce discipline se pot studia in mediul scolar sau academic, contravine libertatii individuale de constiinta intrucat, prin aceasta forma, dispozitia normativa este de natura sa ingradeasca libertatea de gandire si a opiniilor. Norma, prin ea insasi, reprezinta o conditionare de natura legala a libertatii gandirii si a opiniilor, deoarece aceasta realizeaza intocmai o interpretare pe cale legislativa a scopului/finalitatii procesului de gandire. Or, libertatea constiintei se manifesta potrivit propriului discernamant al individului”, arata sursa citata.
Potrivit sursei mentionate anterior, considerentele acestei Decizii au in vedere situatia asigurarii educarii religioase, insa presedintele este de parere ca acestea se pot aplica, mutatis mutandis, la orice situatie legata de asigurarea libertatii de gandire si a opiniilor, indiferent daca aceasta este sau nu in scop educativ, potrivit propriilor convingeri, atata vreme cat se manifesta in spirit de toleranta si de respect reciproc.
„In organizarea activitatilor de invatamant, statul trebuie sa vegheze la respectarea acestor libertati, consacrand posibilitatea elevilor/studentilor majori de a participa la studierea anumitor discipline, teorii sau opinii, ori de a intelege sau gandi un anumit concept, respectiv rezultat, potrivit propriei lor convingeri. Referindu-se la libertatea de constiinta, in mod special la libertatea de constiinta religioasa, ca parte a sistemului constitutional de valori, Curtea Constitutionala a statuat ca acestei libertati ii este atribuit imperativul tolerantei, in special in relatie cu demnitatea umana garantata de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentala, ce domina ca valoare suprema intregul sistem de valori. Avand in vedere acest motiv, instanta constitutionala a afirmat ca acesta exclude, de principiu, ca activitatile si comportamentele ce izvorasc dintr-o anumita atitudine sau credinte ori din convingeri filozofice non-religioase sa fie supuse sanctiunilor pe care statul le prevede pentru un asemenea comportament indiferent de motivele de credinta ale persoanei in cauza (Decizia nr. 669/2014)”, potrivit sesizarii transmisa CCR.
Presedintele Romaniei mai spune ca, prin impunerea unei conditii pentru interzicerea, in unitatile de invatamant, a activitatii in vederea raspandirii teoriei sau opiniei identitatii de gen, anume aceea ca aceasta teorie/opinie sa fie inteleasa ca un concept diferit de sexul biologic si ca cele doua nu sunt intotdeauna aceleasi, legea dedusa controlului Curtii Constitutionale este de natura sa determine excluderea din sfera beneficiarilor dreptului la educatie pe aceia care ar dori studierea teoriei/opiniei identitatii de gen, circumstantiata insa, in mod subiectiv, de catre legiuitor, in functie de modul in care aceasta este inteleasa.
Avand in vedere, pe de o parte, perspectiva motivatiei instituirii normei de la lit. e) a alin. (1) al art. 7 din Legea nr. 1/2011, asa cum rezulta aceasta din expunerea de motive si din stenograma sedintei Senatului din data de 16 iunie 2020, iar pe de alta parte perspectiva destinatarilor normei – elevi, studenti, personal didactic, rezulta ca legea dedusa analizei instantei constitutionale cuprinde norme care sunt in legatura cu realizarea dreptului la invatatura in cadrul unitatilor de invatamant, stabilite ca atare potrivit legii, precum si cu realizarea protectiei copiilor si a tinerilor.
„Legea criticata conditioneaza accesul la educatie prin impunerea unor constrangeri in manifestarea unei teorii/opinii expres prevazuta prin lege, atat pentru beneficiari, cat si pentru furnizorii de educatie. Or, aceasta limitare a exercitiului unor drepturi personale in considerarea unor drepturi colective si interese publice reprezinta o ingerinta in realizarea drepturilor garantate de art. 29 si art. 30 din Legea fundamentala si de art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care nu respecta principiul proportionalitatii intre masurile luate si interesul public ocrotit”, mai arata sursa citata.
Legea adoptata de Parlament a starnit un val de reactii si in randul institutiilor de invatamant superior, mai multe univeristati criticand acul normativ.
sursa: Orange