In sesizarea de neconstitutionalitate, Klaus Iohannis sustine ca, prin continutul sau normativ, legea contravine mai multor articole din Constitutie.
Astfel, prin noua solutie legislativa presedintelui Curtii de Conturi i se atribuie aceleasi competente ca si plenului institutiei
In plus, acesta va coordona, indruma si conduce, dupa caz, intreaga activitate a institutiei, ceea ce inseamna ca nu mai este respectat principiul independentei membrilor Curtii de Conturi in exercitarea mandatului lor.
Seful statului considera neconstitutionale si noile prevederi referitoare la coordonarea departamentelor Curtii de Conturi in conditiile in care sefii departamentelor vor ajunge in subordinea presedintelui Curtii de Conturi.
„Ca efect al subordonarii fata de presedintele Curtii de Conturi a aparatului administrativ din cadrul departamentului aflat in coordonarea unui consilier de conturi va fi afectata independenta acestuia. Altfel spus, prin faptul ca directorii din cadrul Curtii de Conturi se subordoneaza presedintelui, si nu consilierilor de conturi, care doar coordoneaza departamentele, sunt create premisele incalcarii principiului impartialitatii”, se arata in sesizarea la CCR.
Presedintele considera ca noile prevederi ar conduce catre concentrarea puterii de decizie in sarcina presedintelui Curtii de Conturi si, dupa caz, a vicepresedintilor, ceea ce implica o diminuare a rolului celorlalti membri ai institutiei.
Un alt articol contestat in noua lege se refera la organizarea concursurilor pentru directori si directori adjuncti ai departamentelor Curtii de Conturi, camerelor de conturi judetene si a municipiului Bucuresti, masura fiind de natura sa afecteze stabilitatea aferenta functiei de auditor public extern.
De asemenea, sesizarea de neconstitutionalitate critica si prevederea din lege potrivit careia reprezentantii entitatilor auditate „nu raspund pentru consecintele masurilor administrative”, aceasta norma fiind lipsita de claritate si predictibilitate.
„Nu rezulta catre cine va fi transferata raspunderea pentru activitatile realizate in exercitarea functiilor de catre reprezentantii entitatilor auditate si care au cauzat totusi un prejudiciu. Exonerarea de raspundere a reprezentantilor entitatilor publice auditate pentru consecintele erorilor/abaterilor de la legalitate constatate de Curtea de Conturi contravine chiar rolului constitutional al acestei autoritati”, se mai arata in sesizarea catre CCR.
Un alt articol contestat se refera la posibilitatea acordata entitatii auditate de a recurge la serviciile unui expert autorizat extern si independent, iar, astfel, rolul constitutional al Curtii de Conturi va fi afectat.
Totodata, este considerata neconstitutionala conditionarea sesizarii organelor de urmarire penala de aprobarea plenului Curtii de Conturi.
Presedintele considera neconstitutional si articolul care pemite membrilor Curtii de Conturi sa desfasoare activitati didactice, de cercetare stiintifica si de formare profesionala in conditiile in care acestia sunt asimilati prin Constitutie judecatorilor din punct de vedere al regimului incompatibilitatilor.
Proiectul de lege, initiat in octombrie 2019, a fost adoptat tacit de Camera Deputatilor in 11 februarie 2020, iar pe 11 iunie a fost votat de Senat, in calitate de for decizional.
sursa: Orange