Creşterea numărului de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus la 31.381, vizita preşedintelui Klaus Iohannis la Institutul Cantacuzino, prezenţa premierului Ludovic Orban la ”Ora prim-ministrului”, adoptarea de către Camera Deputaţilor a proiectului privind carantinarea şi izolarea, publicarea previziunilor economice ale Comisiei Europene privind România şi stabilirea datei alegerilor locale din acest an sunt doar câteva dintre principalele evenimente interne ale perioadei 6-10 iulie 2020.
CORONAVIRUS
* 10 iulie – Potrivit informării transmise de Grupul de Comunicare Strategică, pe teritoriul României s-a înregistrat un total 31.381 de îmbolnăviri cu noul coronavirus. La ATI sunt internaţi 236 de pacienţi. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 22.812 au fost externate. Dintre acestea, 21.129 sunt pacienţi vindecaţi, iar 1.683 – asimptomatici externaţi la 10 zile după depistare. La nivel naţional, au fost prelucrate 824.343 de teste. Până la această dată, 1.847 de persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au decedat. În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 5.105 cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19. De la începutul epidemiei de COVID-19, 122 de cetăţeni români aflaţi în străinătate au decedat.
* 8 iulie – Preşedintele Klaus Iohannis a efectuat o vizită la Institutul Cantacuzino, împreună cu ministrul Apărării, Nicolae Ciucă. La finalul vizitei, preşedintele a susţinut o declaraţie de presă în care a afirmat, printre altele, că numărul de îmbolnăviri cu noul coronavirus raportat în ultimele 24 de ore este unul record şi a făcut apel la respectarea regulilor: purtarea măştii de protecţie, distanţă fizică şi spălarea mâinilor. Totodată, şeful statului a subliniat că nu îşi doreşte reintroducerea de restricţii, dar, în cazul în care numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus creşte, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă poate propune măsuri în acest sens.
* 9 iulie – Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului informarea privind acţiunile şi iniţiativele pe care le-a avut în perioada stării de urgenţă, care a fost instituită pe întreg teritoriul ţării ca urmare a pandemiei COVID-19, prin cele două decrete semnate la 16 martie şi la 14 aprilie. El a subliniat în această informare că este nevoie ca „întregul” cadru general al măsurilor excepţionale să fie revăzut, actualizat şi corelat cu realităţile sociale, păstrându-se un echilibru între flexibilitatea soluţiilor de natură să răspundă unor provocări din ce în ce mai diverse ale societăţii actuale şi concreteţea şi claritatea acestora.
* 6 iulie – Guvernul a aprobat un proiect legislativ privind iniţierea unor măsuri igienico-sanitare pentru situaţii deosebite de risc epidemiologic sau biologic, act normativ necesar pentru a „gestiona şi controla” pandemia de COVID -19, a declarat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, care a precizat că autorităţile evaluează numărul de persoane care au părăsit izolarea sau carantinarea voluntară şi au solicitat punerea în concordanţă cu decizia CCR.
* 9 iulie – Camera Deputaţilor a adoptat proiectul privind carantinarea şi izolarea. S-au înregistrat 266 voturi pentru, 11 contra şi 8 abţineri. Potrivit articolelor adoptate, legea reglementează unele măsuri necesare în domeniul sănătăţii publice cu caracter temporar, în situaţii de risc epidemiologic şi biologic pentru prevenirea introducerii şi limitarea răspândirii bolilor infectocontagioase pe teritoriul naţional. Aplicarea prevederilor prezentei legi se realizează exclusiv pentru apărarea sănătăţii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi a ordinii publice. Toate măsurile dispuse vor fi proporţionale cu situaţia care le-a determinat şi vor fi aplicate în mod nediscriminatoriu. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, Senatul fiind forul decizional.
POLITIC
* 6 iulie – Premierul Ludovic Orban a fost prezent, la Camera Deputaţilor, la ”Ora prim-ministrului”, în contextul dezbaterii pe tema achiziţiilor făcute de Unifarm. Cu acest prilej, premierul a declarat că este semnatar al iniţiativei „Fără penali în funcţii publice”, menţionând că PNL susţine orice proiect care include integritatea în exercitarea funcţiei publice. El a menţionat că niciun liberal care a fost acuzat de fapte de corupţie nu mai este membru al partidului, în schimb, PSD ”a făcut zid” în jurul celor vizaţi de anchete penale. El s-a referit şi la numirea lui Niculae Bădălău şi Ilie Sârbu de către Parlament în funcţiile de vicepreşedinţi ai Curţii de Conturi. La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a declarat că premierul Ludovic Orban trebuia să fie apărătorul sănătăţii românilor pe timpul pandemiei, dar a fost interesat „doar de bani” şi a reprezentat doar interesele „marelui stomac liberal” pe care l-a ”hrănit cu sute de milioane de euro prin contracte fără licitaţie, în dispreţul legii”. Preşedintele USR, Dan Barna, le-a solicitat premierului Ludovic Orban şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, organizarea referendumului „Fără penali în funcţii publice” odată cu alegerile locale din septembrie.
* 8 iulie – Camera Deputaţilor, în caz de for decizional, a adoptat proiectul UDMR privind stabilirea datei alegerilor locale din acest an în 27 septembrie. S-au înregistrat 253 voturi pentru, 2 contra şi 36 abţineri. Totodată, deputaţii au respins proiectul iniţiat de Guvern pe aceeaşi temă.
* 7 iulie – Camera Deputaţilor a dezbătut moţiunea simplă depusă de PSD împotriva ministrului Dezvoltării, Ion Ştefan, intitulată „Guvernul PNL după Grindă se cunoaşte!”, aceasta urmând să fie supusă votului în cursul săptămânii următoare.
JUSTIŢIE
* 5 iulie – Preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Justiţiei, în care a subliniat că perioada traversată de România în ultimele luni şi criza cu care se confruntă întreaga lume au adus cu sine transformări profunde în societăţile noastre, iar protejarea dreptului la viaţă şi a dreptului la sănătate a căpătat noi valenţe. Acesta a spus că nu trebuie uitat, însă, că în spatele Codurilor de procedură şi al dreptului material se află destinele oamenilor, iar valorile care călăuzesc activitatea tuturor celor implicaţi în înfăptuirea actului de justiţie trebuie să rămână aceleaşi: dreptate, integritate, profesionalism, adevăr, umanitate, curaj.
* 7 iulie – Curtea Constituţională a admis, o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţii din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară ce vizează competenţe ale Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, precum şi ale procurorului-şef al acestei structuri.
* 7 iulie – Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii a fost adoptată fără avizul Consiliului Legislativ, încălcându-se astfel Constituţia, a arătat CCR în motivarea deciziei prin care a admis sesizarea Avocatului Poporului asupra actului normativ.
* 9 iulie – Curtea de Apel Bucureşti a decis că fostul ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea, rămâne sub control judiciar în dosarul în care a fost trimisă în judecată de procurorii DNA pentru luare de mită. Tribunalul Bucureşti revocase măsura preventivă pe 2 iulie, însă DNA a contestat decizia, care nu era definitivă.
ECONOMIC
* 7 iulie – Economia României va înregistra anul acesta o scădere semnificativă, de 6%, conform previziunilor economice din vara anului 2020, publicate la această dată de Comisia Europeană (CE), un nivel similar cu cel previzionat în luna mai de Executivul comunitar. Pentru 2021, CE estimează un avans al PIB-ului României de 4%, faţă de o creştere de 4,2% prognozată în luna mai. De asemenea, rata inflaţiei ar urma să se situeze la 2,5% anul acesta şi la 2,8% în 2021. În replică, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a declarat că estimarea Comisiei Europene referitoare la economia României din 2020 este prea pesimistă. „Comisia a păstrat pentru România aceeaşi prognoză din primăvară. Da, este -6%, dar este aceeaşi cifră, nu a înrăutăţit-o. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în restul Europei, vedem că în mai toate ţările aceste cifre au fost înrăutăţite”, a adăugat el. Potrivit ministrului, se observă o dinamică interesantă, respectiv o reducere a stocurilor, ceea ce relevă faptul că economia nu a crescut pe bază de stocuri, ci prin investiţii, iar stocurile care erau deja făcute au fost folosite. AGERPRES/(Documentare – Horia Plugaru, editor: Liviu-Ioan Tatu)
sursa: AGERPRES