Catedrala Sfântul Arhanghel Mihail este situată în centrul oraşului Belgrad, Serbia, şi reprezintă unul dintre cele mai importante monumente bisericeşti, culturale şi artistice ale poporului sârb. Lăcaşul de cult este cunoscut şi sub numele de Saborna Crkva, care înseamnă chiar „Catedrală”.
Catedrala Sfântul Arhanghel Mihail a fost construită între anii 1837-1840 la comanda prinţului Milos Obrenovic. Lăcaşul de cult a fost ridicat după schiţele lui Adam Friedrich Kwerfeld, un constructor din Pancevo. Catedrala a fost construită în stilul arhitectural renascentist, cu elemente de influenţă barocă, potrivit www.crestinortodox.ro.
Interiorul catedralei este bogat decorat. Iconostasul sculptat şi placat cu aur a fost realizat de sculptorul Dimitrije Petrovic. Icoanele care decorează altarul, tronurile, amvonul şi pereţii au fost realizate de Dimitrije Avramovic, unul dintre cei mai cunoscuţi pictori sârbi din secolul al XIX-lea.
Principalele atracţii ale lăcaşului de cult sunt trezoreria, picturile murale, icoanele şi interiorul aurit. Sub cupola Catedralei, credincioşii venerează moaştele unor sfinţi locali care au condus destinele ţării lor, precum prinţul Lazăr Hrebeljanovic (1370-1389) sau ultimul despot sârb, Stefan Stiljanovic (1537-1543).
De asemenea, lăcaşul serveşte drept mausoleu al dinastiei Obrenovic şi al ierarhilor sârbi. După inaugurare, toţi monarhii sârbi au primit mirungerea în această catedrală. În sfântul altar al catedralei au primit harul arhieriei cei mai mulţi ierarhi sârbi, biserica fiind şi loc de întronizare a patriarhilor.
Pe faţada bisericii, deasupra uşii de la intrare, strălucesc mozaicuri reprezentând pe Născătoarea de Dumnezeu, pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil şi Sfânta Treime.
Multe evenimente importante din istoria sârbă sunt legate de această catedrală. De-a lungul timpului, a fost distrusă şi reconstruită. Existenţa ei păstrează trecutul vechi de secole şi tradiţia creştin-ortodoxă a oraşului şi poporului, potrivit www.saborna-crkva.com. AGERPRES/(Documentare – Suzana Cristache Drăgan, editor: Doina Lecea, editor online: Simona Aruştei)
sursa: AGERPRES