Comunicat de presă – Europarlamentar Cristian Ghinea (USR PLUS)

Soluţii pentru a salva de probleme mii de beneficiari de fonduri UE

O organizaţie non-guvernamentală, o firmă sau chiar o instituţie de stat – şcoală, primărie – care s-a pornit să desfăşoare un proiect prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 (POCU) a avut inevitabil nenumărate dureri de cap. Datele oficiale arată că aproximativ 1.100 proiecte POCU sunt acum în implementare, deci 1.100 beneficiari care trebuie sprijiniţi să ducă la bun sfârşit iniţiative care, până la final, sunt menite să aibă impact pentru vieţile multor oameni.

Echipa „O Ţară ca Afară” a stat de vorbă cu mai mulţi beneficiari de finanţare şi a sintetizat problemele comune, la care au fost formulate soluţii

Marea majoritate a problemelor sunt cauzate de incompetenţa şi ignoranţa instituţiilor responsabile: Autoritatea de Management POCU (AM) şi Organismele Intermediare (OIR).

„Este timpul ca statul român şi, implicit, instituţiile din sistemul de management şi control al fondurilor europene să înceteze să pună beţe în roate beneficiarilor, să îi ignore sau să îi hărţuiască, ci să lucreze alături de aceştia, în sprijinul lor, pentru ca banii europeni să ajungă, efectiv, acolo unde este nevoie”, spune Cristian Ghinea, eurodeputat USR-PLUS/RENEW Europe.

„Problemele apar la cei mai mulţi pe parcursul derulării proiectelor. Ele nu sunt o noutate, multe se tot transmit la runde de consultări cu Ministerul, în rapoarte şi în mass-media, de peste 10 ani. Însă, beneficiarii niciodată nu au fost în mod real ascultaţi. Şi neajunsurile pe care le-au semnalat nu au fost mai niciodată rezolvate”, semnalează eurodeputatul USR-PLUS/RENEW Europe Vlad Botoş.

Exemple de probleme:

Întârzieri chiar de doi ani la evaluare şi contractare, la rambursări şi la semnarea actelor adiţionale. Potrivit unui director de şcoală, cu care am discutat, din cauza întârzierilor la plata contribuţiilor pentru salarii, au primit somaţie de la ANAF: „E o neconcordanţă între legislaţia românească şi fondurile europene, că dacă nu plăteşti la timp contribuţiile pentru salarii primeşti penalizare de la ANAF, ori pe fonduri europene nu poţi fi la zi cu plata, nu poţi face plăţi până nu se aprobă raportul, raportul e pe 3 luni, mai durează cel puţin 2 luni până îl aprobă şi trimit banii. Nu ştim de unde vom acoperi penalităţile, pentru că şcoala nu are linie de buget pentru asemenea cheltuieli.”

Monitorizarea proiectelor se concentrează pe cantitate şi demersuri administrative (indicatori, numere, control financiar prost gândit), nu calitate pe fond (rezultate, impact la nivelul oamenilor care trebuie sprijiniţi de fapt). Ofiţerii de proiecte le cer beneficiarilor să raporteze la virgulă resursele investite şi efortul depus, în loc să le ceară rezultatele şi impactul obţinute în urma lor, iar beneficiarii sunt sufocaţi dar nu au niciun sprijin real în implementare.

Funcţionarii din instituţiile de resort sunt slab pregătiţi. În mare parte sunt oameni care nu pricep, nu răspund la timp, unii nu au număr de telefon public (şi când sună beneficiarii îi sună de pe număr ascuns să nu poată fi sunaţi înapoi), nu îi consiliază pe cei care implementează proiectele, nu sunt flexibili să găsească soluţii, nu înţeleg realitatea din proiecte, nu au idei pe conţinut. Oricum, descurajaţi de sistem să ajute beneficiarii.

Acestea sunt numai câteva dintre problemele pe care ni le-au transmis beneficiarii unui program care se dorea a fi pentru oameni.

Prioritatea noastră, a iniţiatorilor proiectului „O Ţară ca Afară” este să reformăm radical sistemul şi să adaptăm procedurile astfel încât să venim în sprijinul beneficiarilor.

În 2016 am pregătit şi am lansat câteva apeluri care au fost gândite, din start, în termeni diferiţi. Adică, orientate pe nevoile destinatarilor finali. Feedback-ul a fost bun, dar schemele nu au fost preluate la scară largă pe întregul program.

Principalele soluţii pe care le propunem:

Schimbare de paradigmă – focus pe rezultate în monitorizare şi evaluare din partea celor care controlează (calitate), nu exclusiv şi obsesiv pe indicatori numerici (cantitate);

Schimbarea abordării în relaţia cu beneficiarii – din rol de control al autorităţilor, în rol de sprijin pentru beneficiari.

Costuri simplificate şi analiză de proces pentru îmbunătăţirea proceselor AM/OIR;

Bonusuri pentru funcţionarii din AM/OIR acordate în mod real după performanţă. De asemenea, eventuale sancţiuni. Poate fi chiar gândit un sistem de sancţionare a funcţionarilor de pe tot circuitul de avizare a documentelor aferente cererii de plată care nu respectă prevederile art 132 din Regulamentul 1303/2013, respectiv termenul de cel mult 90 de zile de plată a cererii beneficiarului.

Valoarea totală a proiectelor POCU contractate, până în prezent, este de 20,5 miliarde lei. Vor urma fonduri consistente pentru România, de la Bruxelles, în perioada 2021-2027. Sumele sunt spectaculoase, vorbim de zeci de miliarde de euro. Impactul nu va fi deloc spectaculos şi schimbările reale vor lipsi dacă nu se gândeşte de pe acum o reformă radicală în sistem.

#OŢarăcaAfară


Urmareste CriticNational.ro pe FACEBOOK.COM

Distribuie articolele noastre si intra in comunitate. Daca ai un comunicat sau o stire, trimite-o acum pe [email protected]

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.