Organizaţia Salvaţi Copiii România solicită autorităţilor decidente, într-o scrisoare trimisă Viceprim-ministrului, Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi Ministerului Sănătăţii, să respecte şi să asigure toate condiţiile necesare limitării răspândirii SARS-CoV2 în rândul copiilor, odată cu începerea noului an şcolar : distanţa fizică de minimum 1,5 m şi, acolo unde nu e posibil, învăţarea prin rotaţie (pe grupe), în care jumătate din elevi vor fi pentru o săptămână la şcoală şi cealaltă jumătate vor face lecţii online; alocarea de resurse financiare, astfel încât să existe medici şi asistenţi sociali; clarificarea condiţiilor de acordare a laptopurilor/tabletelor, astfel încât accesul la educaţie să fie real pentru toţi copiii.
Organizaţia reaminteşte că regulile de sănătate publică de prevenire a răspândirii COVID-19, comunicate public de reprezentanţii Guvernului României , în toate fazele pandemiei, au prevăzut obligaţia tuturor persoanelor ca, în spaţiile publice închise, să respecte distanţa fizică de minimum 1,5 m, iar în anumite condiţii de 2 m (în unităţile medicale, în spaţiile de îngrijire personală, în lăcaşurile de cult etc.). Aceleaşi raţiuni au determinat Guvernul să decidă închiderea tuturor unităţilor de învăţământ în data de 10 martie, perioadă în care ratele zilnice de infectare cu Covid-19 erau de 3-4 ori mai mici decât în prezent.
Păstrarea distanţării fizice minime de 1,5 m, purtarea corectă a măştilor şi utilizarea corespunzătoare a dezinfectanţilor au fost cele trei reguli fundamentale pe care Salvaţi Copiii le-a aplicat în programele socio-educaţionale desfăşurare în perioada iulie-august şi care au cuprins 4.000 de copii, neînregistrând până în prezent niciun caz de transmitere Covid-19.
Plecând de la aceste considerente, Salvaţi Copiii consideră recentul act normativ supus consultării publice emis de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Sănătăţii extrem de important şi propune următoarele modificări şi completări:
1. Obligaţia de respectare a unei distanţări fizice minime de 1,5 metri între elevi la clasă
Precizăm că datele epidemiologice recente indică faptul că şi copiii pot dezvolta forme severe, fiind înregistrate în Europa, ca şi în China, sute de cazuri care au necesitat ventilare pulmonară. De asemenea, numeroase studii confirmă faptul că şi copiii pot transmite Covid-19 , cu atât mai mult cu cât, în marea majoritate a cazurilor de infectare, ei s-au dovedit a fi total asimptomatici, ceea ce le va permite, purtători ascunşi fiind, să treacă de triajele organizate în colectivităţile şcolare şi să intre în contact cu copii sănătoşi.
Atragem atenţia asupra faptului că, într-o proporţie însemnată (22%) , elevii din România învaţă în clase supraaglomerate în care nu va fi posibilă decât o distanţare fizică de 1 m sau mai mică, riscând să creăm o situaţie de discriminare în asigurarea protecţiei împotriva transmiterii noului Coronavirus. Elevii care învaţă în şcolile din mediul rural în care populaţia şcolară e foarte scăzută sau în clase din mediul urban care respectă legislaţia în vigoare cuprinzând între 10 şi 22 de elevi în învăţământul primar sau între 10 şi 26 în învăţământul gimnazial vor fi mult mai protejaţi decât cei din şcolile aflate în zone urbane cu densitate mare a populaţiei şi cu rate mari de infecţie cu Covid-19, în care clasele numără între 30 şi 40 de elevi, ai căror părinţi vor fi nevoiţi să accepte un risc epidemiologic mai mare.
Reamintim că practicile pozitive ale unor state cu un nivel scăzut al infectărilor (Uruguay, Japonia, Coreea de Sud, Slovenia, Danemarca, Germania) de a menţine grupele şcolare la un număr scăzut de elevi, prin împărţirea în grupe de 6-14 elevi au urmărit: asigurarea distanţării fizice de cel puţin 1,5 metri, evitarea contaminării întregii clase iniţiale de elevi, asigurarea unei mai bune supravegheri din partea cadrului didactic, evitarea aglomerării la grupurile sanitare, pe holurile şcolii ori în curtea şcolii, la aducerea copiilor la şcoală şi la preluarea lor după ore. Pentru copiii din ciclul primar şi gimnazial, numeroşi specialişti din România au susţinut stabilirea unei distanţe de 1,5 m între elevi sau chiar de 2 m între bănci, în acest ultim caz, putându-se renunţa la purtarea măştii pentru copiii sub 11 ani, dacă ţinem seama de dificultatea ca cei mici să poarte masca în timpul celor 4-6 ore cât se vor afla la şcoală.
Drept urmare, Salvaţi Copiii România solicită introducerea regulii de distanţare fizică între elevi de minimum 1,5 m şi, ca alternativă de derulare a educaţiei în şcolile care au clase care încalcă dispoziţiile legale cu privire la numărul de elevi la clasă în învăţământul preuniversitar , includerea, la punctul 4. Organizarea programului şcolar, a modelului învăţării prin rotaţie (pe grupe) în care jumătate din elevi vor fi pentru o săptămână la şcoală şi cealaltă jumătate vor face lecţii online.
Astfel, vor exista două criterii în alegerea unuia din cele două scenarii propuse (verde şi galben): criteriul epidemiologic al ratei incidenţei cumulate sub 1/1.000 locuitori sau între 1 şi 3/1.000 de locuitori şi măsura respectării legii cu privire la numărul de copii incluşi în formaţiunea de studiu care permite sau nu să asigure distanţarea fizică de 1,5 m. Acest model va putea fi propus de către şcoli, cu consultarea elevilor şi a părinţilor, Inspectoratului Şcolar Judeţean/al Municipiului Bucureşti (ISJ/ISMB) care va transmite pentru adoptare scenariile stabilite la nivelul şcolii Comitetului Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă (CJSU/CMBSU).
2. Împlicarea autorităţilor locale în pregătirea şcolilor şi în minimizarea factorilor de excluziune socială în rândul copiilor
În prezent, mai mult ca oricând, constatăm că şcolile au nevoie de resurse financiare suplimentare necesare pentru depăşirea crizei de sănătate publică cauzată de Covid-19 şi pentru asigurarea accesului echitabil la educaţie pe care normele, chiar din prima propoziţie a Anexei, îl consideră esenţial.
De asemenea, atragem atenţia asupra faptului că existenţa a doar 80 de cabinete medicale şcolare cu 51 de asistenţi medicali în mediul rural reprezintă o situaţie de risc în ceea ce priveşte eficienţa coordonării de către responsabilul numit de conducerea unităţii şcolare a activităţilor de prevenire a infecţiei cu SARS-CoV-2. De asemenea, conform legii , autorităţile locale sunt singurele în măsură să decidă, în baza unui plan anual de asistenţă medicală comunitară, „înfiinţarea de structuri şi furnizarea de servicii de asistenţă medicală comunitară în beneficiul populaţiei, în special al persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile din punct de vedere medical, economic şi social.” Complementar, Ministerul Sănătăţii are atribuţia de a finanţa cheltuielile de personal, „precum şi cheltuielile determinate de standardele minimale de dotare pentru activitatea de asistenţă medicală comunitară”.
În 38% din localităţile din mediul rural şi 9% din cele din oraşele foarte mici (
Cu toate acestea, în această perioadă de izolare a multor familii şi de creştere a şomajului, asigurarea unor resurse financiare adecvate ar putea permite angajarea de asistenţi sociali profesionişti pentru monitorizarea familiilor cu copii aflate în dificultate, sprijinirea participării şcolare a copiilor şi identificarea situaţiilor de abuz şi neglijare în care se pot afla copiii, inclusiv a cazurilor în care părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate fără a respecta procedura delegării autorităţii parentale.
Cu privire la rolul important pe care autorităţile locale ar trebui să-l îndeplinească, Salvaţi Copiii propune următoarele:
– includerea primarului localităţii în procedura de diseminare şi supraveghere a implementării şi aplicării corecte a normelor.
Astfel, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor realiza analiza infrastructurii şi a condiţiilor materiale şi nevoilor de personal cu fiecare unitate de învăţământ şi cu primarul localităţii ori cu reprezentantul primăriei.
– în localităţile lipsite de servicii publice de asistenţă socială, angajarea de asistenţi sociali profesionişti pentru (re)stabilirea legăturii de comunicare între comunitate, şcoală şi serviciile sociale pentru respectarea dreptului la protecţie şi educaţie al copiilor din familii vulnerabile.
– menţionarea procedurilor de urmat pentru asigurarea resurselor financiare necesare autorităţilor locale şi şcolilor în aplicarea normelor (luarea în considerare a rectificării bugetare).
– includerea unui capitol cu referire la crearea unui grup de lucru la nivelul localităţii cu rolul de a coordona acţiunile la nivel local privind pregătirea şcolilor şi a procesului de învăţare pentru copii. Acolo unde există structuri comunitare consultative, acestea ar putea prelua acest rol. Din acest grup, vor putea face parte, pe lângă reprezentanţi ai consiliului local, primăriei şi unităţilor şcolare, şi cei ai elevilor şi părinţilor.
Cu privire la instituţiile semnatare ale Ordinului pentru aprobarea Normelor, PROPUNEM implicarea, alături de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi de Ministerul Sănătăţii, a Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, prin organul său de specialitate, Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, şi reglementarea responsabilităţilor serviciilor sociale de asistenţă socială care îi privesc pe copii.
3. Asigurarea consilierii psihologice, a educaţiei pentru sănătate pentru elevi şi prevenirea situaţiilor de bullying/cyberbullying între elevi
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a inclus printre recomandările sale cheie cu privire la măsurile de prevenire şi control în şcoli educaţia pentru sănătate, promovarea sănătăţii mentale şi prevenirea bullying-ului. Stabilirea conţinutului educaţional ţinând seama de vârstă, gen, etnicitate şi prezenţa unor nevoi speciale şi utilizarea acestuia la clasă cu o regularitate adaptată prezenţei fizice a copiilor în şcoală sunt considerate obiective esenţiale ale şcolii.
Salvaţi Copiii asigură, prin echipele sale de psihologi din Suceava, Iaşi, Târgu-Mureş şi Bucureşti, consiliere gratuită copiilor şi părinţilor încă din aprilie 2020 , şi poate pune la dispoziţia autorităţilor un set de materiale integrate cu privire la educaţia pentru sănătate ce pot fi adaptate cerinţelor actuale privind prevenirea transmiterii Covid-19.
Organizaţia propune includerea unui capitol privind asigurarea consilierii psihologice, a unor ore/activităţi de educaţie pentru sănătate adaptate la contextul pandemic, prin elaborarea unui conţinut curricular , creşterea numărului de consilieri şcolari şi încheierea de parteneriate cu furnizorii de servicii de consiliere publici sau privaţi.
4. Clarificări cu privire la modalitatea de distribuire a tabletelor şi a laptopurilor şi cu privire la desfăşurarea activităţilor didactice în sistemul de învăţare online (la distanţă)
Şcolile, cadrele didactice, părinţii şi elevii ar trebui informaţi despre procedurile şi condiţiile de obţinere a tabletelor ori a laptopurilor, dar şi despre responsabilităţile cadrelor didactice, programul şi condiţiile de desfăşurare a orelor online. Studiul „Impactul Covid-19 asupra copiilor din România” realizat de Salvaţi Copiii România în aprilie 2020 arată că aproape jumătate dintre copii nu au acces la o tabletă sau la un computer, singurele dispozitive care pot permite o participare reală la lecţiile online.
Salvaţi Copiii propune ca scenariul roşu al participării şcolare exclusiv în mediul online (planificare, durată, număr de copii, evaluare individuală) să fie dezvoltat separat în Ordinul propus, prevăzând şi resursele curriculare digitale pe care le pot folosi copiii.
5. Asigurarea măştilor de protecţie pentru toţi copiii şi stabilirea responsabilităţii achiziţionării acestora şi a materialelor igienico-sanitare necesare în şcoli
Normele propuse trebuie să includă clarificări cu privire la achiziţionarea şi distribuirea măştilor de protecţie (şi a vizierelor, dacă este cazul), această problemă fiind una dintre cele mai dezbătute în spaţiul public şi de interes atât în rândul părinţilor cât şi al cadrelor didactice. Asigurarea gratuită a măştilor pentru toţi elevii din sistemul preuniversitar, cu excepţia nivelului preşcolar, şi pentru cadrele didactice şi personalul auxiliar (didactic şi nedidactic), cu concursul autorităţilor locale şi sprijinul financiar al consiliilor judeţene şi al guvernului, ar permite controlul asupra următoarelor aspecte inerente:
– costurile ridicate pentru foarte multe familii, 36% dintre copii trăind în familii în risc de sărăcie şi excluziune socială;
– achiziţionarea de măşti de protecţie adecvate vârstei copiilor;
– ca efect al primului punct, tendinţa unora dintre părinţi de a refolosi măştile de unică folosinţă sau de a-i trimite repetat pe copii la şcoală cu aceeaşi mască;
– lipsa de siguranţă cu privire la calitatea măştilor cumpărate de părinţi, piaţa fiind plină de oferte care nu respectă standardele tehnico-medicale;
– o mai bună gestionare a colectării măştilor folosite în timpul orelor şcolare şi la ieşirea copiilor şi a personalului şcolar din unităţile de învăţământ;
– dificultatea utilizării corecte de către copii, în special de cei mici.
Luând în considerare aspectele de mai sus şi pentru evitarea apariţiei de focare de infecţie în mediul şcolar, SOLICITÄM guvernului analiza modului în care, prin implicarea autorităţilor locale, măştile de protecţie vor putea fi distribuite în mod gratuit elevilor şi personalului şcolar.
6. Elaborarea unui mecanism de raportare a situaţiilor de încălcare a dispoziţiilor legale cu privire la regulile de siguranţă sanitară şi la derularea activităţilor didactice
Soluţii concrete recomandate de Salvaţi Copiii sunt:
– un număr verde special creat pentru semnalarea situaţiilor de risc şi a neregulilor constatate de elevi, părinţi ori cadrele didactice şi informarea sistematică în şcoală şi public prin mass-media asupra acestor facilităţi;
– instalarea camerelor video la clasă cu acces pentru părinţi pe bază de parolă, ceea ce e de natură să imprime părinţilor încredere în modul în care se derulează orele şcolare.
*** Despre Organizaţia Salvaţi Copiii: 30 de ani
De 30 de ani, Salvaţi Copiii România construieşte programe sociale, politici publice şi practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza şi complexitatea proiectelor la nivel naţional fac din organizaţie o instituţie socială esenţială, al cărei rol este medierea între societatea şi autoritatea publică, în beneficiul copilului.
În trei decenii de activitate, Salvaţi Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluţii concrete pentru protejarea şi sprijinirea copiilor vulnerabili, şi a militat, în acelaşi timp, pentru o colaborare viabilă cu autorităţile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului.
Salvaţi Copiii şi-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităţilor publice, în aşa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizaţia a reuşit să creeze reţele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilităţii sociale a companiilor şi a societăţii, în sens larg.
În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supravieţuire, educaţie, protecţie şi participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora. În cei 30 de ani de activitate, peste 2.200.000 de copii au fost implicaţi în programele şi campaniile Organizaţiei Salvaţi Copiii.