Dispute pentru găsirea rapidă a unui tratament împotriva COVID-19. Este nevoie însă de timp pentru testarea unui medicament si obținerea unor date despre boală

Au trecut 6 luni de când SARS COV 2 a început să se răspândească pe toată planetă. După ce asculți prin ce au trecut deopotrivă pacienții și cadrele medicale, se desprinde o concluzie: deciziile în privința tratamentelor se iau mai mult în disperare de cauza decât pe baza unor informații verificate. Nu e ceva nou. E nevoie de timp ca să testezi un medicament și că să obții date despre o boală. Doctorii au o vorba: nu există boală, există bolnav.

Disperată să resolve o enigmă mortală numită COVID 19, lumea strigă după răspunsuri rapide, vrea soluții de la un sistem Mondial de cercetare care nu e construit pe principiul grabei. În lumea științifică, de cele mai multe ori scurtăturile pot provoca dezastre prin simplul fapt că întârzie înțelegerea bolii și găsirea medicamentului potrivit. Așa se face că, pe măsură ce numărul celor care au murit din cauza COVID 19 a ajuns într-un timp foarte scurt la sute de mii, medicii și pacienții, deopotrivă, s-au grăbit să folosească medicamente despre care nu se știa dacă sunt eficiente sau fac mai rău. Doris Kelly are 57 de ani și a trecut prin această teribilă maladie; a acceptat toate tratamentele experimentale.

Centrul medical al Universității americane din Pittsburgh face parte dintr-un grup de cercetare internațional. Pacienților li se administrează la întâmplare unul din cele câteva tratamente posibile. Un sistem computerizat adaptează aceste tratamente în funcție de rezultatele obținute așa că sistemul învață și el odata cu evoluția pacientului.

În Jurnalul Asociației americane a medicilor au apărut deja articole acide la adresa celor care s-au grăbit să anunțe că tratament miraculos hidroxi clorochină. Alți specialiști din Marea Britanie, de exemplu, amintesc de presiunile făcute acum 6 ani, în timpul epidemiei de EBOLA pentru folosirea unui anume tip de antiviral. La fel și în timpul epidemiei de febra porcină, din 2009. Cu alte cuvinte, cercetătorii încearcă să tempereze așteptările populației, alimentate de știri false sau chiar de politicieni care speculează electoral acest coșmar al omenirii.

sursa: TVR