Fenomenul astrononic care marchează, în fiecare an, luna august este cel mai celebru curent de meteori, Perseide, a cărui fază maximă poate fi observată în nopţile între 12/13 august şi 13/14 august, când cerul poate fi brăzdat de până la 100 de stele căzătoare.
În calendarul roman original de 10 luni, august a fost a şasea lună cu 30 de zile şi a fost numită iniţial Sextilis. În anul 8 î.Hr., Senatul Roman l-a recompensat pe Octavian Augustus denumind o lună calendaristică în onoarea sa. Fondatorul şi primul împărat al Imperiului Roman, Octavian Augustus a ales Sextilis, care în calendarul Iulian a devenit a opta lună după adăugarea lunilor ianuarie şi februarie.
August este a opta lună a anului în calendarul Gregorian şi are 31 de zile. Ziua are 13 ore, iar noaptea are 11 ore. August începe în aceeaşi zi a săptămânii ca şi februarie în anii bisecţi.
Grecii numeau luna august Metageitnion. Denumirile şi simbolurile lunilor s-au deformat în timp, unele chiar la intervenţia bisericii.
Date astrale exacte
Soarele: la începutul lunii răsare la ora 06 h 03 m şi apune la ora 20 h 41 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 06 h 37 m şi apune la ora 19 h 54 m.
La data de 23 august se face trecerea în semnul zodiacal Fecioară.
Fazele Lunii: 3 august – Lună Plină (din această zi, Luna începe să descrească) 19 h 06 m; 11 august – Luna la Ultimul Pătrar 19 h 48 m, 19 august – Lună Nouă (din această zi, Luna începe să crească) 05 h 42 m; 25 august – Luna la Primul Pătrar 21 h 00 m, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.
În tradiţia noastră populară, luna august se numeşte Măselar, Gustar, Secerar.
Potrivit tradiţiei populare, la începutul lunii august începe perioada împerecherii urşilor, turmele de oi coboară de la munte, se sfinţesc grânele, seminţele, plantele de leac, se retează stupii şi se pregătesc de iarnă, se mănâncă turte calde şi se bea vin îndulcit cu miere.
Calendarul creştin al lunii august este dominat de postul Adormirii Maicii Domnului, între 1 şi 15 august (Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului) şi de Sărbătorile Schimbarea la Faţă a Domnului pe 6 august şi Tăierea capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul pe 29 august (zi de post).
Pe 6 august, de Probejenie, care reprezintă în Calendarul popular hotarul dintre anotimpurile vară şi toamnă, femeile adună şi usucă plante şi fructe de leac, oamenii încetează cu scăldatul în râuri, iar călătoriile trebuie amânate pentru că e pericol de rătăcire.
În dimineaţa zilei de Sfânta Maria Mare, pe 15 august, femeile credincioase merg la biserică cu fructe şi bucate alese, pe care le vor sluji şi le vor da de pomană, arată etnologul Ion Ghinoiu în volumul ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000). De asemenea, există, în această zi, superstiţia conform căreia dacă înfloresc trandafirii, toamna va fi lungă.
Între sărbătorile Sfânta Maria Mare (15 august) şi Sfânta Maria Mică (8 septembrie) este o perioadă favorabilă semănăturilor de toamnă, condiţiile de climă fiind optime pentru aceste activităţi. AGERPRES/(Documentare – Daniela Dumitrescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)
sursa: AGERPRES