PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Complexul roman Gamzigrad-Romuliana şi Palatul lui Galeriu (Serbia)

Complexul imperial roman de la Gamzigrad-Romuliana şi Palatul lui Galeriu, situate în estul Serbiei, la 175 de km de Belgrad, au fost realizate la cererea împăratului roman Caius Valerius Galerius Maximianus, la sfârşitul secolului III şi începutul secolului IV. A fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO în 2007, potrivit https://whc.unesco.org.

Întregul complex a fost cunoscut drept Felix Romuliana, purtând numele mamei împăratului. Construcţia a început în 289, fiind locul unde se născuse împăratul Galeriu şi, deopotrivă, cu scopul de a marca victoria împotriva perşilor, conform www.worldheritagesite.org. Similar palatului lui Diocleţian din Split, palatul lui Galeriu a fost proiectat asemenea unei proprietăţi rezidenţiale imperiale, împodobită cu simboluri imperiale.

Situl cuprinde fortificaţii, palatul din nord-vestul complexului, basilicele, templele, băile, complexul memorial, tetrapilonul. Grupul de clădiri este de asemenea unic în modul de interpunere a funcţiilor sale ceremoniale şi de comemorare, indică portalul https://whc.unesco.org.

Fortificaţiile solide ale palatului poartă o simbolistică aparte ce face trimitere la tetrarhia imperială, amintind de sistemul instituit de Diocleţian, în 293, privind conducerea imperiului cu doi Auguşti şi doi Cezari.

Potrivit documentelor istorice, zona a fost oferită Bisericii creştine de împăraţii romani în secolul al IV-lea. În secolul următor, a suferit numeroase distrugeri pe fondul invaziilor barbare. Împăratul roman Iustinian I a refăcut complexul, transformându-l într-o fortăreaţă pentru a face faţă viitoarelor momente de cumpănă, indică portalul https://balkaninsight.com.

Meritul extraordinar pentru recunoaşterea importanţei complexului a revenit arheologului Dragoslav Srejovic, care a cercetat timp de aproape două decenii întregul complex reuşind să demonstreze că nu este vorba despre un castru, aşa cum se credea anterior, ci despre un palat imperial. În 1984, Srejovic a descoperit o inscripţie care indica numele construcţiei – Felix Romuliana, pentru ca în 1993 să fie scoasă la iveală o sculptură care înfăţişa capul împăratului, întărind teoria sa, potrivit https://balkaninsight.com.

Numeroşi istorici consideră Felix Romuliana una din ultimele reuşite ale antichităţii târzii. O parte semnificativă din mozaic se află păstrat în Muzeul Naţional Zajecar.

Relaţiile vizuale şi spaţiale ale palatului cu întreg complexul memorial, unde se află mausoleul împăratului Galeriu şi cel al mamei sale, au o cauzalitate unică. Acesta este unul dintre argumentele care au fundamentat decizia de includere a sitului în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Fortificaţiile, palatul, şi complexul memorial reprezintă o dovadă unică a tradiţiei romane de construcţii pătrunsă de ideologia specifică a celei de-a doua tetrahii şi de viziunea împăratului Galeriu.

Integritatea şi autenticitatea complexului de la Gamzigrad-Romuliana sunt evidenţiate clar, foarte puţine săpături de specialitate fiind necesare pentru identificarea construcţiei şi, deopotrivă, nu au fost desfăşurate lucrări de reconstrucţie pentru elementele degradate. În prezent, nu există planuri pentru reconsolidarea sau refacerea complexului în afara celor dedicate conservării.

Lucrările arheologice desfăşurate, care au scos la iveală portrete ale unor lideri realizate în piatră adusă din Egipt şi o serie de monede, au ajutat la datarea corectă a perioadei de ridicare a complexului, potrivit https://www.worldheritagesite.org.

Întreaga proprietate este protejată prin decizia 407/48 din 19 martie 1948 a Institutului Pentru Conservare şi Examinare Ştiinţifică a Bunurilor Culturale ale Serbiei, prin Decizia de identificare a bunurilor culturale imobile de importanţă extraordinară şi deosebită şi de prevederile Legii Proprietăţii Culturale.

Pentru protejarea întregii zone a fost instituită o zonă împrejmuitoare tampon. Gestionarea întregii proprietăţi revine Institutului pentru Protecţia Monumentelor Culturale din Serbia, potrivit https://whc.unesco.org.AGERPRES/(Documentare – Liviu-Ioan Tatu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Anda Badea)

sursa: AGERPRES