Măsurile de combatere a pandemiei de coronavirus şi de sprijinire la nivel comunitar a statelor membre au reprezentat temele principale ale agendei instituţiilor comunitare în perioada 24-28 august 2020.
Comisia Europeană
Comisia Europeană (CE) a încheiat, la 24 august 2020, o serie de discuţii preliminare cu o nouă societate pentru achiziţionarea unui potenţial vaccin împotriva coronavirus. Aceasta este cea de-a cincea societate cu care Comisia a încheiat discuţii, potrivit unui comunicat al executivului comunitar. Contractul ar viza posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziţioneze vaccinul, precum şi să îl doneze ţărilor cu venituri mici şi medii sau să îl redirecţioneze către ţări europene. CE va dispune de un cadru contractual pentru achiziţionarea iniţială a 80 de milioane de doze în numele tuturor statelor membre ale UE, cu o opţiune de a cumpăra până la 80 de milioane de doze suplimentare, care vor fi furnizate după ce un vaccin se va dovedi a fi sigur şi eficace împotriva coronavirus. „Comisia Europeană a încheiat discuţiile cu o a cincea companie farmaceutică pentru a le oferi cetăţenilor europeni un acces rapid la un vaccin împotriva coronavirusului. Investim în societăţi care utilizează tehnologii diverse, pentru a ne spori şansele de a dispune de vaccinuri sigure şi eficace. Continuăm discuţiile cu alte societăţi pentru a ne asigura că vaccinurile vor fi disponibile în mod rapid pe piaţă”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Comisia Europeană a prezentat Consiliului, la 24 august 2020, propuneri de decizii privind acordarea unui sprijin financiar, în valoare de 81,4 miliarde euro, din cadrul Instrumentului SURE pentru 15 state membre, dintre care patru miliarde euro pentru România, potrivit unui comunicat al executivului Uniunii Europene. Instrumentul SURE este un element al strategiei elaborate de UE pentru protejarea cetăţenilor şi atenuarea consecinţelor socioeconomice ale pandemiei de coronavirus. Acesta este una dintre cele trei plase de siguranţă convenite de Consiliul European pentru a proteja lucrătorii, întreprinderile şi ţările. Potrivit propunerilor Comisiei, ţările membre care ar urma să beneficieze de cel mai mare sprijin financiar în cadrul Instrumentului SURE sunt: Italia (27,4 miliarde euro), Spania (21,3 miliarde euro), Polonia (11,2 miliarde euro), Belgia (7,8 miliarde euro) şi România (4 miliarde euro). „SURE a fost una dintre primele plase de siguranţă pe care am decis să le punem în aplicare pentru a garanta că lucrătorii beneficiază de un venit în perioada în care activitatea lor profesională a fost suspendată şi că locurile lor de muncă sunt menţinute. Instrumentul SURE va contribui la o redresare mai rapidă. În curând, toate statele membre vor fi furnizat garanţiile cu o valoare cumulată de 25 de miliarde euro şi propunem ca cele 15 state membre care au solicitat sprijin să primească împrumuturi cu o valoare cumulată de 81,4 miliarde euro”, a declarat comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit. În context, comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a spus adăugat că programele de şomaj tehnic au jucat un rol-cheie în atenuarea impactului pandemiei de COVID-19 asupra locurilor de muncă.
Pachetul Uniunii Europene de redresare economică în urma pandemiei de coronavirus este o măsură limitată în opinia cancelarului german Angela Merkel, a declarat, la 24 august 2020, la Berlin, purtătorul ei de cuvânt, Steffen Seibert, conform DPA. Răspunsul comun convenit de UE este o măsură excepţională pentru situaţia excepţională în care se regăseşte, dar prerogativele acordate Comisiei Europene de a se împrumuta pe pieţele de capital în numele blocului comunitar în ansamblu sunt ”clar limitate” atât în ceea ce priveşte durata, cât şi sfera de acţiune şi sunt menite să răspundă doar crizei actuale, a declarat Seibert. Şefii de stat şi de guvern din statele UE au convenit luna trecută asupra emiterii de datorie comună pentru constituirea unui fond de redresare post-pandemie în valoarea de 750 de miliarde de euro, din care 390 de miliarde vor fi accesate de statele membre ca subvenţii şi 360 de miliarde ca împrumuturi. Comisia Europeană a atenţionat că accesarea sumelor prevăzute în fondul de redresare va fi legată de reforme economice corelate în special cu agenda europeană privind mediul şi digitalizarea.
Comisia Europeană a anunţat, la 27 august 2020, că a aprobat schema de ajutor de stat în valoare de 4,521 miliarde de lei (935 milioane de euro) introdusă de România pentru a susţine companiile afectate de pandemia de coronavirus, potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar. Acest suport va lua forma unor granturi directe pentru capital de lucru şi investiţii productive şi va fi cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională. Comisia Europeană a descoperit că schema României este în linie cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar: granturile directe nu vor depăşi 100.000 de euro pentru fiecare companie care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, 120.000 de euro pentru fiecare companie activă în sectoarele pescuitului şi acvaculturii şi 800.000 de euro pentru fiecare companie activă în toate celelalte sectoare. Schema va funcţiona până la 31 decembrie 2020.
Comisarul european pentru comerţ, irlandezul Phil Hogan, şi-a anunţat, la 26 august 2020, demisia după ce a fost acuzat că a încălcat regulile sanitare anti-coronavirus din Irlanda, participând la un dineu de gală, potrivit agenţiilor de presă internaţionale. „I-am prezentat demisia din funcţia de comisar european preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen”, a indicat Phil Hogan într-un comunicat. Acesta a prezentat din nou scuze, subliniind încă o dată că el consideră că s-a supus regulilor sanitare. „Este important să spun că nu am încălcat legea. Ca reprezentant public, ar fi trebuit să fiu mai riguros în respectarea regulilor COVID”, a insistat el. Phil Hogan a descris, la 25 august 2020, într-un comunicat faptele şi gesturile sale din timpul vizitei în Irlanda, din perioada 31 iulie-21 august. Bazându-se pe testul negativ la COVID-19, el s-a apărat că ar fi încălcat carantina de două săptămâni la care era supus după sosirea în ţară. Demisia unui comisar european este o chestiune delicată întrucât afectează ansamblul echilibrului geografic şi politic pe care se bazează Comisia Europeană. Fiecare ţară dispune de un post de comisar european.
La 27-28 august 2020, are loc, la Berlin, reuniunea informală în format Gymnich a miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale Uniunii Europene, dedicată situaţiei din Mediterana de Est şi relaţiile UE cu Turcia, precum şi despre cooperarea UE-Rusia. În cadrul discuţiilor referitoare la Turcia, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a reiterat îngrijorarea faţă de continuarea tensiunilor din Mediterana de Est şi a făcut din nou apel la detensionare, calm şi dialog direct între părţile implicate. A exprimat solidaritatea cu Grecia şi Cipru, precum şi sprijinul pentru eforturile în derulare la nivelul UE de dezescaladare şi de relansare a dialogului cu Turcia. Relaţiile UE-Rusia au fost abordate din perspectiva obiectivelor Uniunii Europene, precum şi a modului în care Rusia îşi respectă angajamentele internaţionale. Oficialul român a subliniat că este imperios necesar să fie menţinut ca prioritate pentru UE cursul de dezvoltare a relaţiilor cu statele din Parteneriatul Estic, în vederea promovării stabilităţii şi prosperităţii în regiune, consolidarea rezilienţei statelor membre, continuarea politicii de sancţiuni, dar şi o coordonare mai bună privind implementarea principiului angajării selective în relaţia cu Rusia.
Eurostat
Preţurile la pâine în România sunt cele mai mici din Uniunea Europeană, fiind aproape la jumătate faţă de media din UE, arată datele pe 2019 publicate, la 24 august 2020, de Eurostat. Preţul pâinii şi al cerealelor era cel mai ridicat în Danemarca, 51% peste nivelul din UE, urmată de Austria, 33% peste nivelul din UE, Luxemburg şi Finlanda, ambele cu 25% peste nivelul din UE. Cele mai mici preţuri la pâine şi cereale în 2019 au fost înregistrate în România, cu 47% sub nivelul din UE, urmată de Bulgaria, 35% sub nivelul din UE, şi Polonia, cu 30% sub nivelul din UE. Datele Eurostat mai arată că preţurile la pâine în România sunt mai mici şi decât în alte state din Balcani care nu sunt membre ale Uniunii Europene, precum Macedonia de Nord, Albania, Serbia şi Bosnia Herţegovina. Practic, România are cele mai mici preţuri la pâine din toate cele 37 de state analizate de Eurostat. AGERPRES/(Documentare – Liviu-Ioan Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Simona Aruştei)
sursa: AGERPRES