Săptămâna mondială a alăptării este celebrată anual între 1 şi 7 august, perioada fiind aleasă pentru a marca semnarea Declaraţiei Innocenti privind Protecţia, Promovarea şi Susţinerea Alăptării, în august 1990, de către decidenţi guvernamentali, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), UNICEF şi alte organizaţii, cu scopul de a proteja, promova şi a susţine alăptarea, notează www.unicef.org.
Săptămâna mondială a alăptării 2020 (#WBW2020) se concentrează pe impactul alimentaţiei copiilor asupra mediului şi schimbării climatice şi pe obligaţia de a proteja, promova şi susţine alăptarea pentru sănătatea planetei şi a oamenilor, anunţă Alianţa Mondială pentru Alăptare pe site-ul https://worldbreastfeedingweek.org. Astfel, tema acestui an este ”Susţine alăptarea pentru o planetă mai sănătoasă!”.
Alianţa Mondială pentru Alăptare (WABA) reprezintă o reţea globală de organizaţii şi persoane dedicată protecţiei, promovării şi susţinerii alăptării. Anual, WABA coordonează şi organizează Săptămâna Mondială a Alăptării. Din 2016, WABA şi-a aliniat campania desfăşurată cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului adoptate de ONU, numind-o Campania Săptămâna mondială a alăptării – Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (WBW-SDGs Campaign), conform https://worldbreastfeedingweek.org/. Tema din 2020 este aliniată cu Aria tematica 3 din campania WBW-SDGs Campaign 2030, care evidenţiază legăturile dintre alăptare şi mediu/schimbări climatice.
Obiectivele #WBW2020 sunt: Informarea oamenilor despre legăturile dintre alăptare şi mediu/schimbări climatice; Ancorarea alăptării ca o decizie inteligentă în privinţa schimbărilor climatice, Angajarea alături de indivizi şi organizaţii pentru un impact mai mare; Dinamizarea măsurilor către îmbunătăţirea sănătăţii planetei şi a oamenilor prin intermediul alăptării.
Şi UNICEF promovează alăptarea ca investiţie inteligentă. Alăptarea este vitală pentru acordarea fiecărui copil a celui mai sănătos început în viaţă. Este primul vaccin al copilului, cea mai bună sursă de nutriţie şi poate întări dezvoltarea cerebrală, explică organizaţia pe pagina www.unicef.org/breastfeeding.
Alăptarea alimentează de asemenea şi economiile naţionale. Ratele crescute de alăptare pot îmbunătăţi prosperitatea unei ţări prin reducerea costurilor pentru sănătate şi generarea de forţă de muncă mai capabilă şi mai puternică. Totuşi, alăptarea nu este doar datoria unei femei. Solicită încurajare şi susţinere din partea consultanţilor pregătiţi, a membrilor familiei, furnizorilor de servicii medicale, angajatorilor, factorilor de decizie şi a altor părţi implicate, subliniază sursa citată.
Sub coordonarea UNICEF şi OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), Colectivul Global pentru Alăptare (Global Breastfeeding Collective) reprezintă un parteneriat între mai mult de 20 de agenţii internaţionale care fac apel la donatori, decidenţi politici şi societatea civilă pentru creşterea investiţiilor în promovarea alăptării la nivel mondial. Prin investirea a 570 de milioane de dolari americani în următorii 10 ani, guvernele, donatorii şi partenerii pot ajuta la creşterea ratei de alăptare la cel puţin 50 de procente.
Ambasadorul UNICEF Nana Mouskouri vizitează secţia de obstetrică-ginecologie a Spitalului Clinic de Urgenţă ”Sf. Pantelimon”, Bucureşti, 2008.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA / AGERPRES FOTO
Lactaţia şi alăptarea reduc riscul de cancer la sân, cancer ovarian, diabet de tip 2 şi afecţiuni vasculare. Conform estimărilor, o creştere a ratei de alăptare ar putea evita anual 20.000 de decese provocate de cancerul de sân. OMS recomandă alăptarea exclusivă începând din prima oră după naştere şi până la şase luni. Hrana complementară ar trebui să fie introdusă în paralel cu alăptarea, care este indicat să continue până la vârsta de doi ani şi după, arată www.who.int.
Potrivit estimărilor dintr-un raport publicat în iulie 2018, intitulat „Capture the Moment”, 78 de milioane de bebeluşi – sau 3 din 5 – nu erau alăptaţi în prima oră de viaţă, fiind astfel supuşi unui risc crescut de deces sau îmbolnăvire, precum şi riscului de a nu mai primi lapte matern. Un procent semnificativ dintre aceştia se aflau în ţări cu venituri scăzute sau medii. Raportul arată că bebeluşii hrăniţi cu lapte matern în prima oră de viaţă au mult mai multe şanse să supravieţuiască. Chiar şi o întârziere de câteva ore după naştere ar putea avea consecinţe grave. Contactul piele pe piele împreună cu suptul stimulează lactaţia, inclusiv producerea colostrului, denumit şi „primul vaccin” al bebeluşului, extrem de bogat în nutrienţi şi anticorpi, evidenţiază documentul.
Ratele de alăptare în prima oră de viaţă sunt cele mai ridicate în Africa de Est şi Sud (65%) şi cele mai scăzute în Asia de Est şi Pacific (32%), arată raportul citat. Aproximativ 9 din 10 bebeluşi născuţi în Burundi, Sri Lanka şi Vanuatu sunt alăptaţi în prima oră de viaţă. La cealaltă extremă, numai doi din 10 bebeluşi născuţi în Azerbaidjan, Ciad şi Muntenegru primesc lapte matern în acest interval. Raportul „Capture the Moment”, care analizează date din 76 de ţări, arată că, în pofida importanţei iniţierii timpurii în alăptare, prea mulţi nou-născuţi sunt lăsaţi să aştepte prea mult din diferite motive, cum ar fi: hrănirea nou-născuţilor prin alte metode, inclusiv cu lapte praf preparat, lucru care întârzie primul contact crucial al nou-născutului cu mama lui; creşterea numărului de operaţii de cezariană opţionale.
Între evenimentele anului 2020, se numără festivalul online Breastival 2020 cu înregistrare gratuită, pe site-ul https://breastival.co.uk/. Din programul evenimentului fac parte sesiuni de consiliere şi iniţiere în alăptare, discuţii pe diverse teme: ”Sarcina, naşterea şi hrănirea în timpul pandemiei” (2 august), ”Alăptarea la locul de muncă” (2 august), ”Cum să-ţi susţii partenera în alăptare” (3 august), ”Probleme legate de sănătatea mentală: Nu eşti singură!” (3 august), ”Hrănirea la sân, laptele şi somnul – implicaţii culturale” (4 august), ”Întreruperea alăptării” (7 august), anunţă sursa citată. AGERPRES/(Documentare – Roxana Mihordescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)
* Explicaţie foto din deschidere: Prof. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii de Microbiologie, participă la ”Media Fair – Importanţa nutriţiei în recuperarea post-partum şi alăptare”, eveniment organizat cu ocazia Săptămânii Internaţionale a Alăptării, Bucureşti, 6 august 2019.
sursa: AGERPRES