Vineri, 4 septembrie 2020, a avut loc la Palatul Victoria o întâlnire între premierul Ludovic Orban şi preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia – Eugen Terteleac. Întâlnirea de lucru s-a axat deopotrivă pe problematicile cu care se confruntă membrii Asociaţiei Românilor şi comunităţile largi de români din Italia cât şi pe abordări şi soluţii care pot veni din partea Guvernului României.
În deschiderea întâlnirii, preşedintele ARI, Eugen Terteleac, a făcut o trecere în revistă a activităţii şi a proiectelor care sunt în curs de organizare de către Asociaţia Românilor din Italia şi CCIRO Italia.
În replică, prim-ministrul Ludovic Orban a prezentat un compendiu al activităţii Guvernului în perioada care a trecut şi măsurile pe care le-a adoptat în contextul pandemiei de coronavirus. Premierul a ţinut să sublinieze atât dificultăţile cu care s-a confruntat statul român pentru a combate pandemia cât şi problemele care au survenit din cauza contestaţiilor la Curtea Constituţională a restricţiilor care au fost impuse de către Executiv.
Eugen Terteleac a exprimat felicitări Guvernului pentru gestionarea pandemiei COVID-19 şi a adus în discuţie câteva inadvertenţe care au survenit pe parcursul acestor luni complicate. Totodată i-a transmis premierului că – sănătatea publică fiind un bun al tuturor – orice măsură trebuie luată cu maximă responsabilitate şi discernământ. În acelaşi timp, chiar dacă în anumite situaţii, măsurile pot lua o formă uşor disproporţionată şi pot avea un anumit grad de exagerare, este o situaţie inevitabilă, de înţeles, întrucât orice preşedinte, prim-ministru sau oricare conducător de ţară are în atribuţii această responsabilitate majoră, de interes naţional, pe care nu are voie s-o expună niciunui risc.
Prima solicitare adresată prim-ministrului Ludovic Orban din partea Asociaţiei Românilor din Italia a fost: implicarea statului român cu maximă urgenţă în rezolvarea şi eliminarea restricţiilor adoptate de autorităţile italiene care consideră România o ţară cu risc ridicat din punct de vedere epidemiologic. Pentru a evita importarea unor noi focare de coronavirus, autorităţile italiene au hotărât să prelungească obligaţia de izolare la domiciliu pentru 14 zile a tuturor persoanelor care au avut contact cu ţara noastră. La intrarea în Italia, cei în cauză vor completa un formular cu adresa şi numărul de telefon la care vor fi verificaţi periodic. Este posibil ca această măsură, luată unilateral de Italia, să aibă o componentă de retorsiune faţă de situaţia de la începutul crizei, când România a închis unilateral toate cursele aeriene către şi dinspre peninsulă.
Domnul prim-ministru a luat act de această solicitare şi a cerut Ministerului Afacerilor Externe luarea unor măsuri urgente şi începerea unui dialog cu partea italiană, astfel încât începând cu data de 8 septembrie, când vor fi publicate noi măsuri pentru controlarea epidemiei coronavirus de către Guvernul Italiei, România să nu fie discriminată şi să aibă acelaşi nivel de restricţii ca toţi ceilalţi membri UE care sosesc în Italia – mai exact, obligativitatea unui test COVID-19 la plecarea/sosirea în Italia.
A doua problemă solicitată de către preşedintele ARI s-a referit la muncitorii români din Italia care – deşi au învăţat o meserie – nu au un titlu de calificare. Eugen Terteleac a solicitat premierului României să iniţieze un program legislativ pentru recunoaşterea titlurilor de încadrare în câmpul muncii pentru muncitorii români care au învăţat o meserie în străinătate şi nu deţin o diplomă.
Premierul Ludovic Orban a promis că va discuta cu Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru a găsi o soluţie întrucât România se confruntă cu o criză a forţei de muncă fără precedent. Unul dintre motive este plecarea masivă a românilor în străinătate. Lipsesc resursele umane în toate domeniile: de la IT până la oameni care să se ocupe de curăţenie. De la profesori până la ingineri. Nu se mai găsesc instalatori, electricieni, horticultori, baby-sitter, brutari etc. Este pur şi simplu un vid de forţă de muncă.
Soluţia propusă de preşedintele Eugen Terteleac ar fi să se creeze un program de pregătire şi examen teoretic online, la distanţă. După testarea online, Guvernul trebuie să trimită profesori, docenţi, maiştri care să examineze în câmpul muncii pe toţi cei care au nevoie de obţinerea unui titlu de calificare.
Ultima doleanţă a Asociaţiei Românilor din Italia propusă premierului Ludovic Orban a fost referitoare la plata retroactivă la Casa Naţională de Pensii Publice. Preşedintele Terteleac a reamintit prim-ministrului Orban că ARI a cerut Guvernului României încă din 2009 găsirea unor soluţii prin care românii din diaspora să poată contracta şi achita retroactiv contribuţiile pentru asigurarea socială. Astăzi legea este în vigoare, dar din păcate nu avem un sistem de plată şi contractare la îndemâna românilor din străinătate: atât contractul de asigurare cât şi plata nu se poate încheia decât cu Casa de pensii de la domiciliul/reşedinţa persoanei interesate – ceea ce introduce o dificultate majoră când eşti departe de casă. „Cerem simplificarea acestei legi, astfel încât contractarea şi achitarea retroactivă să se poată face printr-un sistem/program online”, a punctat Eugen Terteleac.
Premierul Ludovic Orban a dat garanţii că se va ocupa şi va urmări rezolvarea tuturor celor trei solicitări cu propunerile aferente venite din partea Asociaţiei Românilor din Italia.
Preşedintele ARI
Eugen Terteleac