Pădurea Bârnova-Repedea şi o transformăm urgent în Parc Natural!
Deputatul USR Marius Bodea, candidatul Alianţei USR PLUS pentru funcţia de Preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi propune transformarea de urgenţă a Pădurii Bârnova-Repedea în Parc Natural protejat pentru a preveni tăierile masive (520.000 de metri cubi de lemn urmează a fi exploataţi) aprobate deja de Ministerul Mediului şi solicită demisia urgentă a Ministrului Mediului, Costel Alexe, pentru faptul că a aprobat decimarea Pădurii, „în ciuda propagandei deşănţate pe care o duce pentru a ne demonstra să el împădureşte, nu taie. Este o ruşine pentru Iaşi ca tocmai ministrul ieşean al Mediului să semneze defrişări masive la el acasă”!
„Propunerea mea concretă pentru a salva Pădurea Bârnova-Repedea acum este aceea de a o transforma din sit de importanţă comunitară în Parc Natural. Astfel, vom proteja, conserva ansamblul peisagistic, biodiversitatea şi vom crea cadrul pentru desfăşurarea de activităţi educative, recreative, turistice şi de cercetare ştiinţifică. Îi vom oferi un nivel de protecţie ridicat împotriva tăierilor şi ne vom asigura că rămânem cu acest „plâmân verde” intact în proximitatea municipiului Iaşi”, spune Marius Bodea.
„Candidatul Alianţei USR PLUS aminteşte că, în prezent, din cele 12.000 de hectare ale sitului Pădurea Bârnova-Repedea, doar 1% sunt în protecţie strictă. Peste 90% din fondul forestier este destinat tăierii pentru producţie. În următorii ani, peste 520.000 de metri cubi de lemn urmează a fi exploataţi în această pădure.
„Odată cu demararea procesului de transformare a pădurii în Parc Natural, vom întreprinde şi următoarele acţiuni: interzicerea accesului auto în zona protejată; amenajarea a 3 intrări cu panouri de informare la Releu, Dobrovăţ şi în zona Mănăstirii Bârnova; marcarea de trasee pentru drumeţie şi biciclete; amenajarea Dealului Repedea (Releu).
„Cum va avea loc procesul de transformare în Parc Natural?
1. Vom înfiinţa o comisie de specialişti, formată din academicieni, profesori universitari şi experţi în domeniu care vor lucra la elaborarea Studiului de fundamentare ştiinţifică în vederea demonstrării importanţei acestei zone;
2. Vom crea un grup de iniţiativă pentru înfiinţarea Parcului Natural Bârnova-Repedea, alcătuit din cele mai reprezentative asociaţii şi personalităţi care au militat pentru conservarea ecosistemului din zonă;
3. Studiul de fundamentare ştiinţifică va fi depus pentru a obţine avizul de la Comisia de Monumente a Academiei Române;
4. Vom adopta o Hotărâre în Consiliul Judeţean după obţinerea avizului de la Comisia de Monumente;
5. Vom transmite documentaţia pentru transformarea pădurii Bârnova-Repedea în Parc Natural la Ministerul Pădurilor, Apelor şi Mediului;
6. Vom înfiinţa Asociaţia Parcului Natural Pădurea Bârnova-Repedea;
7. Va urma emiterea Hotărârii de Guvern pentru înfiinţarea Parcului Natural Pădurea Bârnova-Repedea;
8. Vom preda administrarea noului Parc Natural asociaţiei formate din specialişti şi membri ai societăţii civile, în parteneriat cu CJ.
Avem un exemplu recent de bună practică în România, Parcul Natural Văcăreşti, primul Parc Natural urban din ţară. Eforturile pentru înfiinţarea Parcului Natural au început în 2012, când a fost semnalată existenţa unui număr impresionant de specii de păsări, dintre care unele rare. În doar 4 ani s-a reuşit adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 349/2016 prin care s-a înfiinţat Parcul Natural Văcăreşti”.
Pădurea Bârnova-Repedea trebuia să fie desemnată, conform Articolului 4.4 din Directiva Habitatelor, drept Arie Specială de Conservare în termen de maximum 6 ani. Această desemnare nu a avut loc, motiv pentru care Comisia Europeană a demarat o nouă procedură de infingement în luna iunie 2020.
Marius Bodea atrage atenţia că „problema pădurilor, în ansamblu, e şi mai gravă în judeţul nostru. Direcţia Silvică Iaşi anunţă că optimul de pădure pentru judeţul nostru este de 30%, când noi avem doar 18% suprafaţă de pădure. În acelaşi timp, nu avem la nivel de judeţ nici plan de împădurire, nici vreo strategie în acest sens.
Pădurea Bârnova-Repedea este habitat pentru 115 specii de păsări rare, vulnerabile sau pe cale de dispariţie, protejate la nivel comunitar. Mai mult de atât, Pădurea Bârnova-Repedea este habitat pentru Buhă (Bubo bubo), cea mai mare bufniţă din Europa”!
CONTEXT
De ce este important să acţionăm urgent?
– Oraşul Iaşi se află, în prezent, într-o procedură de infringement la Comisia Europeană din cauza poluării aerului;
– Directiva Europeană pentru biodiversitate cere să ajungem la 10% suprafaţă de protecţie strictă din totalul suprafeţei României. Într-un sit Natura 2000, cum e Pădurea Bârnova-Repedea, avem doar 1% zonă de protecţie strictă;
– O altă procedură de infringement împotriva României a fost declanşată anul acesta de Comisia Europeană din cauza eşecului de a proteja pădurile;
– Optimul de pădure pentru judeţul nostru este de 30%, iar noi avem doar 18% suprafaţă de pădure.
Tăieri de peste 520.000 metri cubi de lemn în următorii ani
Cu toate astea, din amenajamentele silvice din zonă (Dobrovăţ şi Lunca Cetăţuii) reiese că peste 520.000 metri cubi de lemn urmează să fie exploataţi în Pădurea Bârnova-Repedea.
520.000 metri cubi de lemn înseamnă o afacere de 35 milioane de euro pentru următorii 10 ani.
Costel Alexe nu protejează pădurea, ci pe cei care o taie!
Prima şmecherie a lui Costel Alexe în favoarea celor care taie pădurea este redefinirea pădurii seculare ca fiind cea de peste 140-150 ani, nu cea de peste 100 ani, aşa cum ar trebui să fie. Astfel, dacă e să ne luăm după definiţia lui Alexe, în Pădurea Bârnova-Repedea avem circa 130 de hectare parcele compacte de 140 de ani, adică doar 1% din suprafaţa totală a sitului. 83% din suprafaţa ocupată are copaci de 100-130 de ani, iar această suprafaţă va rămâne în afara protecţiei stricte!
O a doua şmecherie a lui Costel Alexe a fost să creeze o bandă de protecţie de 30 m de-a lungul drumului naţional şi a drumurilor judeţene în care nu se vor tăia arborii maturi. Practic, lasă o perdea la drum care să ascundă tăierile din pădure.