Septembrie înseamnă, pentru români, începutul toamnei şi al cursurilor şcolare. În mai multe ţări din emisfera nordică, în septembrie începe anul universitar, iar copiii se întorc la şcoală după vacanţa de vară, uneori chiar în prima zi a lunii.
În calendarul creştin-ortodox, la 1 septembrie, începe anul nou bisericesc.
În emisfera nordică, luna septembrie este echivalenta lunii martie din emisfera sudică, unde începe primăvara.
Septembrie (din latinescul – septem – „şapte”) a fost iniţial a şaptea dintre cele zece luni ale celui mai vechi calendar roman cunoscut, calendarul lui Romulus c. 750 î.Hr., în care anul începea cu luna martie (din latină – martius). A avut 29 de zile până la reforma iuliană, care a adăugat o zi.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Odată cu introducerea calendarului Gregorian, a devenit a noua lună a anului şi are 30 de zile. Ziua este egală cu noaptea, având aproximativ 12 ore fiecare. Septembrie începe în aceeaşi zi a săptămânii ca şi luna decembrie, în fiecare an.
Septembrie a fost numită „luna recoltei” în calendarul lui Charlemagne; se numeşte Herbstmonat – luna recoltării, în Elveţia; anglo-saxonii au numit-o luna Gerstmonath – luna orzului; grecii numeau luna septembrie Boedromion, potrivit www.timeanddate.com.
Soarele – Luna
Soarele, la începutul lunii, răsare la ora 06 h 39 m şi apune la ora 19 h 52 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 07 h 13 m şi apune la ora 18 h 58 m.
Luna reprezintă perioada cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.
Fazele Lunii: la 02 septembrie – Lună Plină (de azi, Luna începe să descrească) la 08 h 24 m; la 10 septembrie – Luna la Ultimul Pătrar la 12 h 24 m; la 17 septembrie – Luna Nouă (de azi, Luna începe să crească) la 14 h 00 m; la 24 septembrie – Luna la Primul Pătrar la 04 h 54 m, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.
La data de 23 septembrie, din punct de vedere astrologic, se face şi trecerea în semnul zodiacal Balanţă.
Echinocţiul de toamnă
În 2020, acest fenomen astronomic are loc la 22 septembrie: 16 h 31 m (timp legal românesc) şi reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.
Echinocţiul de toamnă are loc când Soarele traversează Ecuatorul din emisfera nordică în cea sudică. În emisfera nordică, echinocţiul de toamnă are loc în momentul în care longitudinea aparentă a Soarelui este de 180 grade. În această zi, în emisfera australă începe primăvara.
De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs la 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.
După producerea acestui fenomen astronomic, orele de lumină vor începe să scadă, până la solstiţiul de iarnă, de la 21 decembrie.
Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocţiului se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.
În tradiţia românească populară, luna septembrie se numeşte răpciune, vinimeriu, viniceriu, vinitel, considerată luna vinului deoarece încep culesul şi stoarcerea strugurilor pentru vin.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Între sărbătorile calendarului creştin ortodox, cele mai importante pentru această lună din an sunt: Naşterea Maicii Domnului la 8 septembrie şi Înălţarea Sfintei Cruci la 14 septembrie.
La 8 septembrie, sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică) marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei, vremea se răceşte, începe migraţia păsărilor. O vorbă populară spune că acum se schimbă pălăria cu căciula.
Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO
În ziua de 14 septembrie, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci – cunoscută şi ca Ziua Crucii, Cârstovul viilor, Ziua Şarpelui, Moşii – se ţine post şi nu se mănâncă alimente care au în structură elemente în formă de cruce (de exemplu mijlocul nucii) sau în formă de cap (de exemplu varză), potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000). Se împart spre pomenire ulcele sau căni noi cu apă ori miere, lumânare şi colac. E ultima zi pentru culegerea plantelor de leac. AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
sursa: AGERPRES