„Portocala mecanică” („A Clockwork Orange”) este un roman distopic scris de autorul englez Anthony Burgess (1917-1993).
Cartea a fost publicată în 1962 şi cuprinde trei părţi. Protagonist şi narator este Alex, pe care Burgess îl imaginează ca fiind un sociopat cu inclinaţii spre violenţă extremă, dar pasionat de muzica clasică, în special de cea compusă de Ludwig van Beethoven. Alex nu este un caz izolat, o mare parte a tineretului din societatea distopică descrisă în carte fiind atrasă de comportamentul antisocial. Datorită inteligenţei şi energiei debordante, Alex este liderul unui găşti de tineri, alături de care comite acte de violenţă atât asupra găştilor rivale, cât şi asupra unor cetăţeni nevinovaţi. Agresiunile gratuite nu lipsesc nici între membrii propriei grupări.
De altfel, o trădare din „interior” duce la reţinerea de către Poliţie a lui Alex şi la încarcerarea sa.
În penitenciar, i se oferă posibilitatea de a-şi reduce pedeapsa dacă este dispus să fie subiectul unui experiment prin care se încerca modificarea comportamentului său. În timp ce este obligat să privească scene violente, i se injectează substanţe care îi provoacă o reacţie puternică de repulsie. În acest fel, se încearcă obţinerea asocierii automate în creierul personajului între atitudinile violente şi aversiunea faţă de ele. „Terapia” se pare că a funcţionat, iar Alex devine asemănător unei „portocale mecanice”, organic în interior, dar cu manifestări mecanice, condiţionate.
Ieşit din închisoare, află că nu se mai poate întoarce în casa părintească şi este, practic, om al străzii. Porneşte în căutarea unei metode lipsite de durere de a-şi lua propria viaţă, însă este recunoscut de câteva dintre victimile abuzurilor sale şi este, la rândul său, brutalizat. Într-un final, încearcă să se sinucidă sărind de la fereastra unei case.
Se trezeşte pe un pat de spital, aflând că tentativa sa a devenit ştire. Experimentul trăit în închisoare fusese girat de guvern, astfel încât încercarea sa de a-şi pune capăt zilelor punea într-o lumină nefavorabilă iniţiativa politicienilor. I se propune un post bine plătit în aparatul de stat, iar modul în care se încheie cartea dă de înţeles că protagonistul a revenit la impulsurile sale violente iniţiale.
În ediţiile cărţii apărute după 1986 este inclus un capitol nou, în care Alex decide, din proprie iniţiativă, să devină un membru respectabil al societăţii. În acelaşi timp, se teme că urmaşii săi ar putea să-i moştenească înclinaţiile distructive.
„Portocala mecanică” ridică probleme de natură morală, psihologică şi socială. Este corectă teoria psihologică behavioristă, potrivit căreia nu există diferenţe comportamentale între om şi animal faţă de un stimulent exterior organismului? Chiar dacă ar fi posibilă modelarea comportamentului uman prin modelul stimul-răspuns, este etică folosirea unei astfel de metode? Ce se întâmplă dacă o putere politică despotică dezvoltă procedee de a-şi condiţiona cetăţenii în funcţie de propriile interese? Ce statut moral au acţiunile unei persoane dacă nu izvorăsc din propriile convingeri, ci din automatisme impuse din exterior? Cum ar putea fi descurajată delincvenţa juvenilă?
În 2005, romanul lui Burgess a fost inclus în topul întocmit de publicaţia „Time” a celor mai bune cărţi de limbă engleză scrise începând cu anul 1923, potrivit time.com.
„Portocala mecanică” a fost ecranizată în repetate rânduri. Cea mai cunoscută versiune a fost lansată în cinematografe în anul 1971, regizată de Stanley Kubrick, cu Malcolm McDowell în rol principal, potrivit imdb.com.
Anthony Burgess, romancier, dramaturg, eseist, compozitor, libretist, traducător şi critic, a studiat engleza la Universitatea din Manchester şi a intrat în armată în 1940. După demobilizare, a predat mai mulţi ani, mai întâi în Anglia şi apoi în Malaysia şi Brunei.
Şi-a dedicat viaţa scrisului în urma unei erori medicale: în 1959, a fost diagnosticat cu un cancer la creier şi i s-a mai dat doar un an de trăit. A scris în ritm alert patru romane care au avut succes: ”The Doctor is Sick” (1960), ”The Right to an Answer” (1960), ”One Hand Clapping” (1961) şi ”Devil of a State” (1961). Diagnosticul s-a dovedit a fi greşit, iar Burgess a rămas consacrat ca scriitor.
Printre scrierile sale se numără cvartetul de romane comice „Enderby” şi saga „Earthly Powers”. A rămas cunoscut în special datorită „Portocalei mecanice”, deşi Burgess nu a considerat niciodată acest roman ca fiind capodopera sa. Pe lângă cele peste 30 de romane, Burgess a scris scenarii de film, studii critice, biografii, simfonii şi librete de operă, potrivit anthonyburgess.org. AGERPRES/(Documentare – Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Simona Aruştei)
Sursa foto: International Anthony Burgess Foundation / Facebook
sursa: AGERPRES