Critic National
critic national stiri 24/7

Comunicat de presă – AMR, UNJR şi AJADO

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), organizaţie neguvernamentală, apolitică, naţională şi profesională a judecătorilor şi procurorilor, declarată ‘de utilitate publică’ prin Hotărârea Guvernului nr. 530/ 21 mai 2008 – cu sediul în municipiul Bucureşti, B-dul Regina Elisabeta nr. 53, sector 5, e-mail [email protected] -, reprezentată legal de judecător dr. Andreea Ciucă, în calitate de preşedinte interimar,

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), cu sediul în cu sediul în Oradea, Parcul Traian nr.10, judeţul Bihor, e-mail [email protected], reprezentată prin judecător Dana Gîrbovan, în calitate de preşedinte,

Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), organizaţie neguvernamentală, apolitică şi profesională a judecătorilor, cu sediul în municipiul Oradea, str. Bradului, nr.1, e-mail, [email protected], reprezentată legal de judecător Florica Roman, în calitate de preşedinte,

Transmit, următorul comunicat de presă:

UNJR, AMR şi AJADO vor participa activ la discuţia pe tema modificării legilor justiţiei, pentru îmbunătăţirea acestora, având o atitudine consecventă de dialog, fără însă a negocia prevederi ce aduc atingere statutului judecătorilor sau procurorilor ori permit interferenţa serviciilor secrete în justiţie

Aşa cum au făcut-o de fiecare dată până acum, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) şi Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) vor participa activ, cu propuneri de modificări şi observaţii, la proiectele de lege privind modificarea legilor justiţiei, lansate în dezbatere publică pe data de 30.09.2020, de către Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu.

Aceste proiecte conţin propuneri de modificare numeroase şi de substanţă, unele benefice sistemului judiciar, altele care trebuie îmbunătăţite. Există, însă, şi propuneri total inacceptabile, deoarece aduc atingere statutului judecătorilor şi procurorilor, subminând totodată independenţa justiţiei, separaţia puterilor în stat şi statul de drept.

Având în vedere amploarea modificărilor preconizate, vom puncta doar chestiuni esenţiale din proiectul de modificare a Legii 303/ 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, urmând a prezenta distinct observaţiile asupra celorlalte două proiecte de lege.

În primul rând, faptul că s-a stabilit un termen lung de dezbatere este un aspect pozitiv şi de notat.

De asemenea, proiectul de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor conţine o serie de modificări necesare pentru a pune în acord legea actuală cu deciziile CCR, precum şi modificări ale procedurilor de promovare în profesie, asupra cărora vom trimite observaţii tehnice punctuale.

În acelaşi timp, însă, proiectul de lege conţine o serie de prevederi ce constituie un regres inacceptabil din punct de vedere al standardelor de independenţă a justiţiei, precum şi o diluare vătămătoare a statutului judecătorilor şi procurorilor.

Le vom indica punctual, urmând a trimite observaţii extinse şi argumentate, în cadrul procedurii de consultare.

1. Proiectul de lege schimbă titlul Legii 303/2004 din ‘statutul judecătorilor şi procurorilor’ în cel ‘privind statutul magistraţilor’, revenindu-se practic la forma veche, anterioară aderării României la Uniunea Europeană

În 2005, titlul legii a fost schimbat din ‘Legea privind statutul magistraţilor’ în ‘Legea privind statutul judecătorilor şi al procurorilor’, această chestiune fiind notată ca un aspect esenţial, ce ţine de ‘schimbarea concepţiei cu privire la obiectul reglementării’, punându-se accent pe rolul diferit al judecătorilor şi procurorilor, în acord cu prevederile art. 126 şi 131 din Constituţie.

‘Atât judecătorii, cât şi procurorii sunt magistraţi, dar se propun distincţii pentru a da substanţă rolului lor diferit în activitatea judiciară’, se arată în expunerea de motive a Legii 247/2005.

Este îngrijorător că, după 15 ani, se urmăreşte abandonarea acestei concepţii a distincţiei dintre judecători şi procurori, în condiţiile în care, într-o societate democratică, este esenţial să nu existe niciun fel de confuzie în mintea cetăţenilor între rolul judecătorilor şi cel al procurorilor, fundamentate pe dispoziţiile constituţionale şi pe documentele internaţionale la care România este parte.

Reamintim că numai judecătorii înfăptuiesc justiţia, formând puterea judecătorească. Procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei, iar orice confuzie între profesia de judecător şi procuror nu face decât să submineze independenţa puterii judecătoreşti, în raport inclusiv cu puterea executivă, din care face parte ministrul justiţiei.

Asociaţiile noastre profesionale nu au negat niciodată, ci, dimpotrivă, au susţinut necesitatea reglementării şi respectării independenţei procurorilor, ţinând seama de cadrul constituţional. Însă, distincţia între independenţa judecătorilor şi cea a procurorilor este făcută chiar de documentele Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) şi ale Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).

Astfel, în Avizul CCJE 1(2001) s-a stabilit: “Independenţa judecătorească este o condiţie obligatorie pentru existenţa statului de drept şi garanţia fundamentală a unui proces echitabil. Judecătorii ‘au sarcina deciziei finale asupra vieţii, libertăţilor, drepturilor, obligaţiilor şi proprietăţii cetăţenilor’ (expunerea principiilor fundamentale ale Naţiunilor Unite, preluate în declaraţia de la Beijing; şi articolele 5 şi 6 ale Convenţiei europene privind drepturile omului). Independenţa acestora nu este o prerogativă sau un privilegiu în propriul lor interes, ci în interesul statului de drept şi al celor care caută şi doresc înfăptuirea justiţiei”.

În Avizul CCPE 13(2018) s-a stabilit că: “Prin ‘independenţă’ se înţelege faptul că procurorii nu sunt supuşi vreunei ingerinţe ilegale în exercitarea atribuţiilor lor de a asigura respectarea şi aplicarea legii şi a statului de drept şi că, în acest context, nu sunt supuşi niciunei presiuni politice sau oricărei alte influenţe ilegale”.

Aşadar, independenţa judecătorilor şi independenţa procurorilor nu sunt concepte identice.

Mai grav însă, modificarea titlului legii nu are efecte doar cu privire la această confuzie de funcţii, ci diluează nepermis statutul judecătorilor şi procurorilor, prin includerea în legea ce era destinată statutului judecătorilor şi procurorilor a unor ample dispoziţii privind activitatea personalului de specialitate juridică din diverse instituţii.

Această extindere a funcţiilor adunate sub umbrelă tot mai largă a noţiunii de ‘magistrat’ subminează statutul judecătorilor şi al procurorilor, singurele reglementate la nivel constituţional.

2. Proiectul abrogă separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor, deşi aceasta a fost unul din punctele salutate în mod expres şi argumentat de Comisia de la Veneţia, în avizul privind legile justiţiei.

Abrogarea normei ce consacră la nivel de principiu separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor, precum şi a articolului potrivit cărora judecătorii şi procurorii trebuie să fie – şi să apară ca fiind – independenţi unii de alţii afectează grav independenţa acestora.

Aşa cum sublinia şi Comisia de la Veneţia, consolidarea independenţei justiţiei nu este posibilă ‘atâta timp cât deciziile privind carierele judecătorilor sunt luate şi de procurori’ – pct 133 din Avizul nr. 924 / 2018.

Or, prin chiar proiectul de modificare a Legii 303/2004, s-a permis procurorilor să intervină decizional într-o problemă extrem de delicată pentru independenţa judecătorilor, aceea a angajării răspunderii materiale a judecătorilor pentru erori judiciare, ce vizează în mod evident atribuţiile legale şi cariera acestora.

Astfel, potrivit art. 270 din proiect, procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii vor stabili dacă un judecător şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, fapt ce nu poate fi acceptat. Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât judecătorii sunt cei care au competenţa de a se pronunţa asupra legalităţii actelor întocmite de procurori, aşa încât participarea procurorilor la analiza modalităţii de exercitare a atribuţiilor legale şi regulamentare de către judecători constituie o gravă încălcare a ordinii constituţionale şi a documentelor internaţionale.

3. Proiectul deschide din nou calea interferenţei serviciilor de informaţii în justiţie

Prin proiectul de modificare a Legii 303/ 2004 se abrogă garanţii importante ce vizau protecţia independenţei judecătorilor şi procurorilor faţă de influenţa serviciilor de informaţii.

Astfel, se abrogă articolele ce reglementau incriminarea racolării judecătorilor şi procurorilor de către serviciile de informaţii, demers ce lasă să se înţeleagă că asemenea acţiuni nu ar fi vădit vătămătoare pentru sistemul judiciar şi pentru independenţa justiţiei.

Procedura de verificare a calităţii de ofiţeri acoperiţi, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii a fost practic golită de substanţă.

Se abrogă notele ce consacrau caracterul de informaţii publice, fără nicio excepţie, a tuturor informaţiilor care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare.

În acest mod, se deschide din nou posibilitatea încheierii protocoalelor secrete ce vizează sau prejudiciază justiţia şi actul de judecată, în condiţiile în care acestea au afectat profund independenţa justiţiei şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.

Faptul că, după dezvăluirile din ultimii ani privind interferenţa nepermisă a serviciilor secrete în justiţie, se aduc propuneri de modificări ale legilor justiţiei care îngăduie din nou această interferenţă constituie un regres evident pentru democraţia aflată la doar două generaţii distanţă de regimul comunist.

Textul propus a fi introdus în Legea nr. 304/ 2004 privind organizarea judiciară nu oferă garanţiile necesare ale excluderii interferenţei nepermise a serviciilor secrete în justiţie, de vreme ce legiferează ‘cooperarea instituţională’ între instanţe sau parchete şi orice autoritate publică, deci inclusiv serviciile de informaţii, iar actele care se emit şi se încheie în cadrul ‘cooperării’ constituie informaţii de interes public numai în măsura în care comunicarea sau divulgarea conţinutului lor nu compromit sau zădărnicesc cursul anchetelor penale sau subminează rolul Ministerului Public.

Fără a aduce acum argumentele ce se impun pe fondul acestui text ce conţine sintagme pompoase, se observă, totuşi, chiar la o primă citire, că asemenea acte de cooperare ar putea fi încheiate fără limitare la anumite categorii de infracţiuni (privind siguranţa naţională) şi că, de asemenea, nimeni n-ar putea şti de existenţa, conţinutul şi aplicarea lor, pentru că ar fi sub umbrelă nedivulgării, semnatarii lor putând oricând găsi motive privind ‘compromiterea’ sau ‘zădărnicirea’ cursului anchetelor penale ori subminarea rolului Ministerului Public.

Prezentele asociaţii îşi arată, la fel ca până acum, întreaga disponibilitate de a contribui cu întreaga expertiză la îmbunătăţirea acestor proiecte, inclusiv prin formularea de propuneri proprii, protejarea şi îmbunătăţirea statutului judecătorilor şi al procurorilor şi independenţa justiţiei, în beneficiul cetăţeanului şi al statului de drept, făcând obiectul constant al tuturor acţiunilor noastre.

În acelaşi timp, însă, subliniem că independenţa justiţiei şi garanţiile privind statutul judecătorilor şi procurorilor nu sunt negociabile !

jud. Dr. Andreea Ciucă
AMR

jud. Dana Gîrbovan
UNJR

jud. Florica Roman
AJADO


Urmareste CriticNational.ro pe FACEBOOK.COM

Distribuie articolele noastre si intra in comunitate. Daca ai un comunicat sau o stire, trimite-o acum pe [email protected]

loading...

Adauga raspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.




Comunicate de presa

Revista Presei

Anunturi