Povestiri din Ţara Făgăraşului – expoziţie multimedia de Adriana Lucaciu
Itinerama – Ţara Făgăraşului la Bucureşti aduce în perioada 28 octombrie – 15 noiembrie 2020 evenimentul „Povestiri din Ţara Făgăraşului”, un proiect foto-video semnat de Adriana Lucaciu care îşi propune să deschidă curiozitatea publicului bucureştean pentru ţinutul istoric din Transilvania, aflat la nici patru ore distanţă de capitală.
„Povestiri din Ţara Făgăraşului” se concentrează pe valorificarea potenţialului istoric, gastronomic şi artistic al regiunii. Imaginile surprinse de Adriana Lucaciu spun trei povestiri distincte care se combină pentru a crea profilul unic al acestei zone: despre partizanii anti-comunişti, despre natura şi gastronomiei din Ţara Făgăraşului, precum şi despre meşteşugul pictatului de icoane pe sticlă.
Evenimentul va avea două lansări distincte. Miercuri, 28 octombrie, ora 19:00, va avea loc online, pe pagina de facebook.com/itinerama, vernisajul expoziţiei de fotografie „Povestiri din Ţara Făgăraşului”. Expoziţia va fi disponibilă în format digital, în galeria de pe site-ul Itinerama.
Luni, 2 noiembrie – vor fi lansate pe site-ul Itinerama cele trei documentare şi poveştile care le însoţesc dedicate partizanilor, naturii şi gastronomiei şi meşteşugului iconarilor pe sticlă.
Cu ajutorul unor personalităţi locale, Adriana Lucaciu reuşeşte să aducă în atenţia publicului trei povestiri reprezentative pentru ceea ce înseamnă Ţara Făgăraşului. Fiecare dintre cele trei faţete ale proiectului este abordat de un specialist din zonă atât din perspectivă istorică, cât mai ales dintr-o perspectivă profund personală.
* PARTIZANII cu Ioana Haşu-Georgiev
Grupul Carpatin Făgărăşan este una din grupările înarmate care au luptat în Munţii Carpaţi împotriva regimului comunist din România. Din acest grup a făcut parte şi Gheorghe Haşu, bunicul cercetătoarei Ioana Haşu-Georgiev. În familia Haşu nu au existat discuţii despre membrul mişcării de rezistenţă. Nimeni nu îi pomenea pomenea numele, nu se discuta despre el nici de ziua lui de naştere sau despre data morţii sale. Era un subiect dureros, devenit tabu în timp. Gheorghe Haşu parcă nu existase.
Ioana Haşu-Georgiev a aflat absolut întâmplător cine a fost bunicul ei. După cercetări amănunţite, ea spune acum povestea partizanilor din Munţii Făgăraşului care au organizat unul dintre cele mai longevive grupuri anticomuniste.
* NATURA ÎN FARFURIE cu Daniela Elena Graură
În Evul Mediu târziu, prin căsătorie, Anna Bornemisza – o principesă maghiară – devine stăpână peste Transilvania şi primeşte ca dar de nuntă Cetatea Făgăraş. Pasionată de gastronomie, începe în 1680 lucrul la o carte de bucate, manuscrisul fiind redactat pe parcursul a opt luni, terminat la Iernut. Prin reţetele sale, Bornemisza reuşeşte să creeze imaginea bucătării făgărăşene din evul mediu. Decenii mai târziu, tradiţiile culinare notate de principesă se pierd în negura timpului.
De câţiva ani, Daniela Elena Graură – maestru culinar în gastronomie locală – bate în lung şi în lat tărâmurile ascunse ale Ţării Făgăraşului în căutarea de ingrediente ascunse pe colinele deluroase, în pădurile dese şi apele repezi ale acestei regiuni istorice. Le inventariază, se gândeşte la care ar fi rostul fiecăruia într-un fel de mâncare, face experimente culinare în bucătăria sa din Făgăraş şi reuşeşte într-un final să găsească „preparatul” ideal pentru fiecare ingredient în parte. În clipul „Natura în farfurie” o veţi însoţi pe Daniela într-o expediţie inedită în căutarea scoicilor din apele dulci făgărăşene sau prin păduri la „vânătoare” de gălbiori şi hribi. Şi asta nu este tot. Dar vă lăsăm să descoperiţi noua gastronomie din Ţara Făgăraşului.
* ICONARII cu Daniela Ciocănaru şi Elena Băjenaru
Meşteşugul picturii pe sticlă din Ţara Făgăraşului a apărut în secolul al XIX-lea s-a afirmat prin arta unor zugravi-ţărani ce au creat icoane în care indicaţiile iconografiei bizantine (trăsăturile, vârsta, vestimentaţia personajelor) s-au împletit cu elemente etnografice, de folclor sau luate din realitatea făgărăşană. Ioan Pop (1794?-1870) este primul iconar făgărăşean cunoscut cu numele, care, prin întreaga sa creaţie, a influenţat hotărâtor această artă în Ţara Făgăraşului şi care este considerat drept cel mai valoros pictor de icoane pe sticlă din Transilvania. Însă, mulţi dintre iconari au rămas necunoscuţi.
Astăzi, profesoara Daniela Ciocănaru încearcă să reînvie meşteşugul popular prin organizarea unor grupe de mici iconari în multe sate din Ţara Făgăraşului, dar concentrându-şi eforturile în Şinca Nouă (la 36 km de Făgăraş), unde s-a mutat în urmă cu câţiva ani. Sub îndrumarea ei, tinerii pictori pe sticlă încearcă, în creaţiile lor, să respecte întocmai vechile icoane, după care s-au şi inspirat. Elena Băjenaru, directoarea Muzeului Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, vă poartă, pe scurt, prin istoria acestui meşteşug „dispărut”, dar care reprezintă o parte a identităţii Ţării Făgăraşului.
Itinerama – „Ţara Făgăraşului la Bucureşti” este un proiect cultural organizat de Asociaţia Maia şi co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.
Parteneri media: Radio Guerrilla, Radio România Cultural, Caţavencii, Zile şi Nopţi, Ziarul Metropolis, Agerpres, Iqads, Smark