În R. Moldova, unde au rămas zile numărate până la votul din primul tur al prezidențialelor, o observație a analiștilor electorali e că această apropiere de linia de final a campaniei are loc din nou pe fundalul unui număr imens de indeciși identificați de sondaje. Barometrul Opiniei Publice, dat publicității vinerea trecută, plasa acest număr de nehotărâți între 32 și chiar 36 la sută. Cum se explică? Și cu ce consecințe pentru rezultatul votului?
În R. Moldova, sondajele sunt văzute în general mai degrabă ca instrumente de manipulare decât de informare. Aurelia Peru, o cercetătoare de la Chișinău, în trecut o vreme consilier prezidențial, a pus la un loc într-un proaspăt articol cinci cercetări sociologice mai recente, exercițiu ce a arătat cât de mari sunt oscilațiile – în unele cazuri de tocmai 8% – între punctajele oferite de cele cinci unora și aceiași candidați. Concluzia pe care o formula cercetătoarea e că sondajul a ajuns în R. Moldova un instrument persuasiv și manipulator, chiar dacă scopul partidelor care apelează la acesta nu e neapărat să determine o schimbare de opțiune de vot, ci mai degrabă să-și mobilizeze susținători, să adune fonduri, să aleagă teme de campanie sau pur și simplu să capteze atenție.
Dar dacă există totuși ceva ce unește sondajele din actuala campanie electorală acesta ar fi numărul imens de nehotărâți cu o săptămână în ajunul votului acest număr e de o treime din alegători.
Sociologii, printre ei Ion Jigău de la SBC AXA, la care am mers pentru explicații, pune numărul mare de indeciși caracteristic campaniilor moldovene, actuala fiind mai degrabă un punct culminant decât o excepție de la regulă pe câțiva factori, mulți însă generați de politicienii înșiși, crede Ion Jigău:
„Pe stânga, au apărut Usatîi și Violeta Ivanov, unul cu imagine de pro-rus, altul cu mesaj social. Ce să facă un om care votează (…)