Conform Ministerului Investitiilor si Proiectelor Europene, joi, odata cu intrarea in vigoare a Acordului de imprumut (Mecanismul de redresare si rezilienta) intre Comisia Europeana si Romania, va fi virata suma aferenta prefinantarii din componenta de imprumut, in cuantum de 1.942.479.890 euro, reprezentand 13% din valoarea totala a imprumutului.
Aceasta suma vine in completarea primei transe a prefinantarii, pe componenta de grant, platita de catre Comisia Europeana la data de 2 decembrie 2021, in valoare de 1,85 miliarde euro.
Astfel, pana la acest moment, o suma totala de 3,79 miliarde euro a fost acordata Romaniei, de la momentul aprobarii si demararii implementarii PNRR, la 3 noiembrie 2021.
„Imprumuturile din acest program, atrase in conditii foarte avantajoase, vor fi utilizate pentru finantarea unor proiecte de anvergura pentru Romania, fie ca vorbim de sute de kilometri de autostrada, zeci de mii de locuinte racordate la retele de apa si canal, facilitati pentru digitalizarea a catorva mii de IMM-uri sau zeci de mii de hectare de reimpaduriri. Accesul la aceste fonduri este conditionat insa de indeplinirea reformelor asumate prin PNRR, si de aceea este nevoie de un efort comun al tuturor cordonatorilor„, a declarat ministrul Investitiilor si Proiectelor europene, Dan Vilceanu.
Conform Deciziei de punere in aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, sumele imprumutului vor fi disponibilizate in 10 transe, in baza indeplinirii de partea romana a jaloanelor si tintelor in cadrul reformelor si investitiilor asociate imprumutului.
Responsabilitatea indeplinirii jaloanelor si tintelor stabilite in cadrul PNRR si care stau la baza tragerii transelor in cadrul imprumutului revine coordonatorilor de reforme si investitii, adica ministerele (entitatile) responsabile de implementarea reformelor si/sau a componentelor aferente reformelor si/sau investitiilor, precum si ministerele care au in subordine/coordonare/sub autoritate entitati responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor si/sau investitiilor.
Prefinantarea va fi dedusa procentual din valoarea transelor care vor fi disponibilizate ulterior din imprumut, pana la compensarea in totalitate a acesteia, Romania putand insa solicita accelerarea compensarii prefinantarii prin deducerea unor sume mai mari din transei/transele ulterioare.
Sumele trase din imprumut, inclusiv prefinantarea din imprumut disponibilizata de Comisia Europeana, si virate in contul in valuta deschis pe numele Ministerului Finantelor la Banca Nationala a Romaniei se utilizeaza pe masura necesitatilor de finantare a deficitului bugetului de stat si de refinantare a datoriei publice guvernamentale, precum si pentru finantarea reformelor si investitiilor prevazute in Planul National de Redresare si Rezilienta.
Aplicarea prevederilor Acordului de imprumut se va realiza de catre Ministerul Finantelor, in calitate de imprumutat, si Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene, in calitate de coordonator national al Planului National de Redresare si Rezilienta.
Prin Planul National de Redresare si Rezilienta, pe componenta de imprumut, vor fi finantate reforme si investitii care contribuie la redresarea economica si sociala, precum si la dezvoltarea pe termen lung a tarii.
Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene va transmite, in prima parte a acestui an, prima cerere de plata catre Comisia Europeana, in baza indeplinirii celor 24 de tinte si jaloane aferente trimestrului I 2022 (din totalul de 507 asumate la nivelul intregului plan).
Suma aferenta implementarii planului de redresare si rezilienta al Romaniei este de 29.181.842.750 euro. Romania a solicitat sprijin financiar nerambursabil in valoare de 14.239.689.750 euro si imprumuturi in valoare de 14.942.153.000 miliarde euro in cadrul Mecanismului de redresare si rezilienta. Impreuna, acestea reprezinta 13,09 % din PIB-ul din 2019. Planul contine 171 de masuri (64 de reforme si 107 investitii), structurate in jurul a sase piloni si a cincisprezece componente.
„Planul abordeaza o parte semnificativa din provocarile structurale mai vechi care au ramas nesolutionate, astfel cum au fost identificate in recomandarile relevante specifice adresate Romaniei de catre Consiliu in 2019 si in 2020. Principalele obiective ale planului sunt realizarea tranzitiei verzi si a tranzitiei digitale, consolidand, in acelasi timp, asistenta medicala, educatia, coeziunea sociala si incluziunea„, arata sursa citata.
sursa: Orange