Veste bună pentru România. În sfârșit, după 15 ani de la aderarea la UE, Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV pentru România.
În ultimul raport publicat marți, 22 noiembrie, Comisia anunță că este ultimul astfel de raport pe care îl realizează cu privire la România. Aceasta este una dintre cele mai așteptate decizii din ultimii ani de clasa politică românească.
”Comisia concluzionează că România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător. Evaluarea ține totodată seama de evoluția situației statului de drept în UE și, în special, de implicarea deplină a României în ciclul raportului privind statul de drept”, se precizează în cel mai recent raport dat publicității marți, la Strasbourg.
Comisia Europeană a apreciat că au fost înregistrate progrese în ceea ce privește reforma sistemului judiciar, dar și în combaterea corupției. Printre reformele importante semnalate de Comisie se numără legile justiției adoptate recent de Parlamentul României, care s-a mobillizat pe ultima sută de metri înainte de raportul anual al executivului european. Așadar, recomandarea pentru ridicarea MCV vine în contextul în care președintele Klaus Iohannis a semnat decretele privind promulgarea Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii privind organizarea judiciară și a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, cunoscute drept „Legile Justiției” și reprezentând un angajament asumat prin PNRR și un obiectiv important în ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).
De asemenea, Comisia a considerat că România a ținut seama în cea mai mare măsură de avizul Comisiei de la Veneția cu privire la legile justiției. Cu toate acestea, avizul Comisie de la Veneția a conținut și o serie de critici la adresa modificărilor aduse legilor justiției sau a lipsei acestora, critici de care România spune că va ține seama pe viitor.
În ceea ce privește combaterea corupției, pe parcursul anului 2021 și în 2022 au continuat să se înregistreze rezultate pozitive în ceea ce privește eficacitatea investigării și a sancționării corupției la nivel înalt. Sunt evidențiate măsurile luate cu destulă întârziere și greutate de Parlamentul Românie, privind, de pildă, îmbunătățirea procedurii de ridicare a imunității politice.
În plus, România înregistrează progrese rapide în ceea ce privește revizuirea codurilor sale penale, precum și consolidarea cadrului său de integritate. Finalizarea acestor reforme importante reprezintă, de asemenea, jaloane în cadrul Planului de redresare și reziliență al României, iar Comisia va continua să coopereze cu România în vederea realizării cu succes a acestora, în concordanță cu legislația UE și cu standardele internaționale anticorupție.
Cu alte cuvinte, Comisia Europeană anunță că nu va mai monitoriza și nu va mai raporta cu privire la România în cadrul MCV. Reacțiile nu s-au lăsat așteptate. Liderii principalelor partide, cu precădere cele aflate la putere, și-au asumat victoria pentru această realizare. Este adevărat, această reușită nu poate fi decuuplată de clasa politică românească, însă este o bilă albă care va fi pusă în dreptul președintelui Klaus Iohannis. Aceasta este vestea bună. Vestea mai puțin bună este că monitorizarea va continua în cadrul ciclului anual privind statul de drept, la fel ca în cazul celorlalte țări din Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, raportarea va fi consolidată în Raportul anual al Comisiei privind statul de drept. (S.N.)
Integral aici.