Comisia Europeană a lansat la începutul aceste luni cea de-a treia cerere de proiecte la scară largă în cadrul Fondului UE pentru inovare, bugetul fiind unul impresionant, de 3 miliarde EUR. Dublarea bugetului a fost posibilă datorită creșterii veniturilor obținute din licitarea certificatelor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), se arată într-un comunicat oficial al instituției europene, care va duce la implementarea de soluții industriale pentru decarbonizarea Europei.
Comisia Europeană consideră că acest lucru va pune capăt dependenței UE de combustibilii fosili din Rusia. Fondul pentru inovare este finanțat din veniturile obținute prin licitarea certificatelor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), iar până în acest moment s-au acordat două mari granturi, primul în valoare de 1,1 miliarde EUR pentru un număr de 7 proiecte, iar al doilea, granturi în valoare de 1,8 miliarde EUR pentru 17 proiecte.
“Astăzi, mai mult decât oricând, trebuie să stimulăm inovarea și să extindem soluțiile tehnologice care ne permit să abordăm criza climatică și să garantăm suveranitatea energetică a Europei. Cu cât vom acționa mai rapid, cu atât mai repede vom deveni imuni la șantajul energetic al Rusiei. Prin această nouă cerere de proiecte în valoare de 3 miliarde EUR, Fondul UE pentru inovare va sprijini și mai multe proiecte în domeniul tehnologiei curate decât înainte, accelerând înlocuirea combustibililor fosili în industriile greu de decarbonizat și adoptarea hidrogenului din surse regenerabile pe piața UE”, a declarat Frans Timmermans, vicepreședinte executiv.
Comunicatul Comisiei Europene listează și domeniile în care se vor finanța proiectele, pe care le prezentăm integral:
- Decarbonizarea generală (buget: 1 miliard EUR): sunt avute în vedere proiecte inovatoare în domeniul energiei din surse regenerabile, al industriilor energointensive, al stocării energiei sau al captării, utilizării și stocării dioxidului de carbon, precum și în domeniul produselor care le înlocuiesc pe cele generatoare de emisii puternice de dioxid de carbon (este vorba, în special, despre combustibilii cu emisii scăzute de dioxid de carbon utilizați în domeniul transporturilor, inclusiv al transportului maritim și aerian);
- Electrificarea inovatoare în industrie și hidrogenul (buget: 1 miliard EUR): sunt avute în vedere proiecte inovatoare în domeniul metodelor de electrificare, care să înlocuiască utilizarea combustibililor fosili în industrie, să promoveze producția de hidrogen din surse regenerabile sau să sporească nivelul de utilizare a hidrogenului în industrie;
- Producția de tehnologii curate (buget: 0,7 miliarde EUR): sunt avute în vedere proiecte inovatoare în domeniul producției de componente, dar și de echipamente finale pentru electrolizoare și pile de combustie, pentru energia din surse regenerabile, pentru stocarea energiei și pentru pompele de căldură;
- Proiecte-pilot de dimensiuni medii (buget: 0,3 miliarde EUR): sunt avute în vedere proiecte extrem de inovatoare în domeniul tehnologiilor disruptive sau revoluționare care vizează decarbonizarea profundă în toate sectoarele eligibile ale fondului. Proiectele ar trebui să permită demonstrarea inovării într-un mediu operațional, dar nu se așteaptă ca ele să atingă stadiul de demonstrație la scară largă sau de producție comercială.
Comisia precizează faptul că proiectele vor fi evaluate de experți independenți iar cererea este deschisă până la 16 martie 2023 pentru proiecte situate în statele membre ale UE, Islanda și Norvegia.
În comunicatul Comisiei Europene sunt precizate etapele următoare:
Proiectele se pot depune prin intermediul portalului de finanțare și licitații al UE, unde sunt disponibile mai multe detalii cu privire la întreaga procedură. Candidații vor fi informați cu privire la rezultatele evaluării în cursul celui de-al doilea trimestru al anului 2023. Acordarea granturilor și semnarea proiectelor va avea loc în al patrulea trimestru al anului 2023. (S.N.)
Integral aici.